Ultimă Oră

Familia Regală urează românilor un An Nou cu împliniri, sănătate, bucurie sufletească şi demnitate

2017-12-31 16:40:01 · Jurnalul.ro - Observator
Principesa Margareta, custodele Coroanei Regale, şi principele Radu, au transmis un mesaj de Anul Nou tuturor românilor ''aflaţi în ţară, peste Prut şi în toate colţurile...

135 de turişti blocaţi la Babele; intervin jandarmi şi salvamontişti

2017-12-31 16:38:18 · AGERPRES
<p>Un număr de 135 de turişti au rămas blocaţi &icirc;n zona Babele, a anunţat şeful Jandarmeriei Prahova, colonel Liviu Coman..<br /> <br /> &quot;Avem 135 de turişti blocaţi la Babele. Din cauza condiţiilor meteo, v&acirc;nt, telecabina nu mai poate circula. De la Peştera deja au urcat şase colegi jandarmi de la D&acirc;mboviţa. Ei sunt &icirc;nsoţiţi de trei salvamontişti. Din Prahova ne deplasăm 12 jandarmi cu cinci auto. Avem mijloace suficiente - microbuze, autobuze, tot ce trebuie pentru a-i aduce &icirc;n siguranţă&quot;, a spus şeful Jandarmeriei Prahova, adăug&acirc;nd că toţi turiştii vor fi cobor&acirc;ţi &icirc;n seara aceasta.<br /> <br /> El a evitat să spună c&acirc;t timp ar putea dura operaţiunea de salvare, arăt&acirc;nd că depinde şi de condiţiile meteo dar şi de faptul că &icirc;n grup sunt copii. Potrivit acestuia, un traseu &icirc;n condiţii normale poate fi făcut &icirc;n aproximativ o oră şi jumătate.<br /> <br /> Coman a mai arătat că, primul apel al turiştilor a fost făcut prin sistemul unic 112, la ora 15.22.</p> <p>&nbsp;</p> <p>AGERPRES/(AS - autor: Petronius Craiu, editor: Cristina Tatu, editor online: Irina Giurgiu)</p>

RETROSPECTIVĂ 2017 - Activitatea DNA marcată de marile dosare de corupţie şi controlul Inspecţiei Judiciare

2017-12-31 16:30:00 · AGERPRES
<p>Marile dosare de corupţie, dar şi controlul efectuat de Inspecţia Judiciară la solicitarea ministrului Justiţiei, au marcat activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie &icirc;n anul 2017.<br /> <br /> Printre cele mai mediatizate dosare instrumentate de procurorii anticorupţie s-au aflat cele privind decontările ilegale de la Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti (CSAMB), transferul unor părţi din insula Belina şi braţul Pavel din proprietatea statului sau urmărirea penală a preşedintelui PSD, Liviu Dragnea, &icirc;n legătură cu activitatea societăţii Tel Drum.<br /> <br /> *** <strong>Dosarul decontărilor ilegale de la CSAMB</strong><br /> <br /> Procurorii anticorupţie au efectuat, pe 31 august, 50 de percheziţii &icirc;ntr-un dosar privind decontarea ilegală de către CASMB a unor servicii medicale fictive. &Icirc;n urma descinderilor au fost reţinute 14 persoane, printre care şi preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Marian Burcea.<br /> <br /> &Icirc;n aceeaşi zi, premierul Mihai Tudose a decis eliberarea lui Marian Burcea din funcţia de membru al consiliului de administraţie şi preşedinte al CNAS.<br /> <br /> Potrivit ordonanţei procurorilor, &icirc;n cauză existau date şi probe că, prin activităţile infracţionale desfăşurate de inculpaţi, bugetul CASMB a fost păgubit cu aproximativ 3 milioane de euro. Concret, &icirc;n perioada ianuarie 2016 - august 2017, ar fi fost constituit un grup infracţional organizat, prin care sume de bani &icirc;n valoare totală de 13.189.553,76 lei din fondurile CASMB ar fi fost fraudate prin decontarea nelegală a unor servicii de &icirc;ngrijiri medicale la domiciliu fictive, inclusiv pe baza unor dosare medicale &icirc;ntocmite &icirc;n fals, cu implicarea unor funcţionari din cadrul CASMB, sub protecţia unor persoane din conducerea instituţiei, dar şi din conducerea CNAS.<br /> <br /> Curtea de Apel Bucureşti a admis atunci propunerea DNA şi a dispus arestarea preventivă a inculpaţilor reţinuţi, printre ei număr&acirc;ndu-se preşedintele CASMB, Ovidiu Munteanu, Lucian-Vasile Bara, fost preşedinte al CASMB, dar şi managerul Direcţiei Control a CASMB, Ion-Ovidiu Mihăescu, cercetaţi, printre altele, pentru constituirea unui grup infracţional organizat şi abuz &icirc;n serviciu.<br /> <br /> Pe 6 noiembrie au fost reţinute &icirc;n acelaşi dosar &icirc;ncă 16 persoane, administratori şi reprezentanţi ai unor societăţi comerciale din domeniul &icirc;ngrijirilor la domiciliu, cercetate pentru constituirea unui grup infracţional organizat şi &icirc;nşelăciune &icirc;n formă continuată. Procurorii au susţinut că persoanele vizate ar fi &icirc;ncercat să influenţeze martori şi să contrafacă mijloace de probă const&acirc;nd &icirc;n &icirc;nscrisuri, at&acirc;t &icirc;n mod direct, c&acirc;t şi prin determinarea altor persoane să adopte astfel de comportamente.<br /> <br /> Conform referatului procurorilor, conducerea CASMB a avut rolul de a asigura protecţia activităţilor ilegale &icirc;mpotriva oricărei forme de sancţionare care să implice recuperarea prejudiciilor. De asemenea, Ovidiu Munteanu şi Lucian-Vasile Bara s-ar fi arătat indignaţi, la un moment dat, de faptul că o parte dintre asiguraţi au venit să depună personal dosarul la CASMB, cel dint&acirc;i d&acirc;nd dispoziţie să nu se acorde prioritate asiguraţilor imobilizaţi.<br /> <br /> O martoră, deţinătoare a unei firme de &icirc;ngrijiri medicale la domiciliu, a declarat că a &icirc;nt&acirc;lnit zeci de situaţii &icirc;n care pacienţii nu au putut beneficia de servicii reale deoarece apăreau deja &icirc;n evidenţele CASMB ca beneficiari ai unor servicii prestate fictiv de firme de care nici nu auziseră.<br /> <br /> Potrivit DNA, există date şi probe potrivit cărora, &icirc;ncep&acirc;nd din anul 2016, reprezentanţii unor firme furnizoare de servicii medicale fără activitate reală ori legală, aflate &icirc;n relaţie contractuală cu CASMB, ar fi aderat la grupul infracţional constituit din funcţionari şi conducători ai CASMB. De asemenea, din datele de la dosar reiese că grupul infracţional organizat care a comis fraudele de la CASMB s-a constituit &icirc;ncă din anul 2014.<br /> <br /> Pe 7 noiembrie, procurorii au pus sechestru pe bunurile unor persoane cu funcţii de conducere &icirc;n cadrul CASMB, &icirc;n vederea recuperării prejudiciului.<br /> <br /> *** <strong>Dosarul Belina: Sevil Shhaideh demisionează după ce DNA anunţă că este urmărită penal pentru abuz &icirc;n serviciu; Tăriceanu cere CCR să constate şi să soluţioneze conflictul juridic de natură constituţională &icirc;ntre Guvern, pe de o parte, şi MP-P&Icirc;CCJ, DNA, pe de altă parte, ca urmare a cercetării legalităţii hotăr&acirc;rilor Executivului</strong><br /> <br /> DNA a anunţat, pe 22 septembrie, că vicepremierul Sevil Shhaideh, la data faptelor secretar de stat &icirc;n cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, este urmărită penal pentru abuz &icirc;n serviciu &icirc;ntr-un dosar privind trecerea ilegală a unei părţi din Insula Belina şi Braţul Pavel &icirc;n administrarea Consiliului Judeţean Teleorman, care ulterior le-a &icirc;nchiriat unei societăţi comerciale.<br /> <br /> &quot;Din ordonanţa &icirc;ntocmită de procurori au rezultat aspecte ce conturează suspiciunea rezonabilă potrivit căreia &icirc;n anul 2013, prin acţiunea concertată a unor persoane cu funcţii publice, părţi din Insula Belina şi Braţul Pavel (cu suprafaţă de 278,78 ha, respectiv 45 ha), situate &icirc;n albia minoră a Dunării, au trecut ilegal din proprietatea statului &icirc;n proprietatea judeţului Teleorman şi &icirc;n administrarea Consiliului Judeţean Teleorman, pentru ca, doar la c&acirc;teva zile, să fie &icirc;nchiriate tot ilegal unei firme private&quot;, preciza DNA.<br /> <br /> &Icirc;n acelaşi dosar, procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a cerut sesizarea Camerei Deputaţilor pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale faţă de Rovana Plumb, fost ministru al Mediului şi Schimbărilor Climatice la data faptei, &icirc;n legătură cu săv&acirc;rşirea complicităţii la abuz &icirc;n serviciu.<br /> <br /> Potrivit procurorilor anticorupţie, pentru realizarea transferului de proprietate au fost adoptate HG 943/2013, act cu caracter individual, precum şi HG 858/2013, act cu caracter normativ, prin care au fost &icirc;ncălcate prevederi din Constituţie, Legea apelor 107/1996, Legea 213/1998 privind bunurile proprietate publică, OUG 107/2002 privind &icirc;nfiinţarea Administraţiei Naţionale Apele Rom&acirc;ne, Legea 115/1999 a responsabilităţii ministeriale şi Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă.<br /> <br /> Pe 12 octombrie, &icirc;n contextul anchetei demarate de DNA, Sevil Shhaideh şi Rovana Plumb şi-au anunţat demisiile din funcţiile deţinute &icirc;n Guvern, după o şedinţă a Comitetului Executiv Naţional al PSD.<br /> <br /> Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a avizat negativ, pe 16 octombrie, solicitarea DNA referitoare la &icirc;ncuviinţarea efectuării urmăririi penale a fostului ministru al Mediului, Rovana Plumb. &Icirc;n ziua următoare, plenul Camerei Deputaţilor a respins solicitarea - 99 voturi pentru şi 184 voturi &icirc;mpotrivă.<br /> <br /> &Icirc;n acelaşi context, preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a cerut CCR să constate şi să soluţioneze conflictul juridic de natură constituţională &icirc;ntre Guvern, pe de o parte, şi Ministerul Public - Parchetul de pe l&acirc;ngă &Icirc;nalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, pe de altă parte, ca urmare a cercetării legalităţii hotăr&acirc;rilor Executivului prin care părţi din Insula Belina şi Braţul Pavel au trecut din proprietatea statului &icirc;n cea a judeţului Teleorman.<br /> <br /> Pe 23 noiembrie, CCR a respins cererea preşedintelui Senatului şi a constatat că hotăr&acirc;rile Guvernului din dosarul Belina sunt acte administrative individuale, care pot face obiectul cercetării &icirc;n legătură cu stabilirea existenţei unor fapte penale care au precedat sau &icirc;nsoţit adoptarea/emiterea lor.<br /> <br /> *** <strong>Dosarul Tel Drum: Liviu Dragnea urmărit penal pentru constituire de grup infracţional, abuz &icirc;n serviciu şi infracţiuni referitoare la fraudare de fonduri europene</strong><br /> <br /> DNA a anunţat pe 13 noiembrie că preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, este urmărit penal pentru constituire de grup infracţional, abuz &icirc;n serviciu şi infracţiuni referitoare la fraudare de fonduri, fapte săv&acirc;rşite &icirc;n dosarul &#39;Tel Drum&#39; &icirc;n calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman.<br /> <br /> &Icirc;n dosar mai sunt urmărite penal alte opt persoane, pentru fapte similare.<br /> <br /> DNA precizează că dosarul s-a constituit pe baza unei sesizări OLAF, transmisă la 30 septembrie 2016, privind suspiciunea săv&acirc;rşirii mai multor infracţiuni, &icirc;ntre care obţinerea nelegală, pe bază de documente false, a unor finanţări din fonduri europene pentru lucrări de reabilitare de drumuri judeţene.<br /> <br /> &quot;Suspectul Liviu Dragnea, preşedinte al CJ Teleorman, a iniţiat un grup infracţional organizat care acţionează şi &icirc;n prezent şi din care au făcut şi fac parte funcţionari ai instituţiilor din administraţia publică şi persoane din mediul de afaceri. Grupul, iniţiat &icirc;n anul 2001, are ca principal scop obţinerea, &icirc;n mod fraudulos, a unor sume importante din contractele finanţate din fonduri publice (naţionale şi europene), prin comiterea unor infracţiuni de abuz &icirc;n serviciu, de fraudare a fondurilor europene, de evaziune fiscală, spălarea banilor şi folosirea de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii&quot;, susţin procurorii.<br /> <br /> Pe 21 noiembrie, procurorii anticorupţie au instituit măsuri asigurătorii asupra bunurilor mobile şi imobile deţinute de Liviu Dragnea şi de ceilalţi suspecţi din dosarul Tel Drum.<br /> <br /> Măsurile au fost dispuse pentru recuperarea prejudiciului din dosar, estimat la peste 127 de milioane de lei. &Icirc;n cazul lui Liviu Dragnea, a fost instituit sechestru asigurător şi poprire asigurătorie p&acirc;nă la concurenţa sumei de 127.547.366,34 de lei &quot;asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile, acţiunilor şi părţilor sociale deţinute de acesta &icirc;n cadrul persoanelor juridice de drept privat, asupra sumelor de bani din conturile bancare, precum şi asupra sumelor de bani datorate acestuia cu orice titlu, de către terţe persoane, inclusiv sumele datorate cu titlu de chirie&quot;.<br /> <br /> Dragnea a depus la &Icirc;CCJ, prin avocaţii săi, o contestaţie &icirc;mpotriva sechestrului pus de DNA, &icirc;nsă aceasta a fost respinsă de instanţă pe 29 noiembrie.<br /> <br /> *** <strong>Tel Drum şi oamenii de afaceri Petre Pitiş şi Mircea Vişan, reprezentanţi ai firmei, trimişi &icirc;n judecată &icirc;n dosarul privind fraudarea fondurilor europene, cu un prejudiciu de peste un milion de euro</strong><br /> <br /> Potrivit anunţului DNA din 27 decembrie, acuzaţia este de folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene, cu consecinţe deosebit de grave.<br /> <br /> &Icirc;n acelaşi dosar au fost trimişi &icirc;n judecată SC WFA Impex SRL şi Ion Florian, reprezentantul acesteia, dar şi Neda Florea, reprezentant al Tel Drum SA, fiecare pentru complicitate.<br /> <br /> Conform rechizitoriului, &icirc;n 2015 MFE a admis la contractare un proiect propus de Tel Drum &icirc;n cadrul programului &quot;Creşterea Competitivităţii Economice&quot;, finanţat din fonduri europene, societatea urm&acirc;nd să achiziţioneze o &#39;staţie mobilă de mixturi asfaltice pentru creşterea competitivităţii economice.<br /> <br /> Sursa citată arată că, &icirc;n 2 septembrie 2015, Tel Drum SA a publicat anunţul de achiziţie, iar &icirc;n urma derulării etapelor a fost declarată c&acirc;ştigătoare firma WFA Impex SRL. După depunerea cererii de rambursare &icirc;n februarie 2016 beneficiarul Tel Drum a primit &icirc;n cadrul proiectului peste 4,8 milioane lei, sumă apropiată de valoarea maximă eligibilă, din care aproximativ 4,2 milioane provenind din fonduri europene.<br /> <br /> Procurorii susţin că au fost &icirc;ncălcate, pe de o parte, regulile privind derularea procedurii de atribuire a contractului de furnizare şi, pe de altă parte, au fost &icirc;ntocmite documente care atestau fapte şi &icirc;mprejurări nereale, &icirc;n sensul că au simulat procedura de atribuire, reprezentanţii Tel Drum SA fiind &icirc;n realitate cei care au negociat preţul şi condiţiile achiziţiei, &icirc;n timp ce WFA Impex SRL a fost doar un interpus scriptic.<br /> <br /> DNA a precizat că şi acest dosar are la bază o sesizare a Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, &icirc;nregistrată la data de 16 mai 2017.<br /> <br /> *** <strong>Dinu Pescariu şi Claudiu Florică, inculpaţi &icirc;ntr-un nou dosar privind licenţele Microsoft; DNA cere avizul necesar urmăririi penale faţă de fostul ministru Gabriel Sandu</strong><br /> <br /> Procurorii DNA au dispus pe 10 aprilie punerea &icirc;n mişcare a acţiunii penale şi măsura controlului judiciar pentru 60 de zile faţă de cinci inculpaţi, printre care Dinu Pescariu şi Claudiu Florică, &icirc;ntr-un nou dosar privind licenţele Microsoft. Cei doi, reprezentanţi &icirc;n fapt/drept ai D.Con-Net AG, erau cercetaţi pentru instigare la abuz &icirc;n serviciu cu obţinere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul.<br /> <br /> Procurorul şef al DNA a transmis procurorului general al Parchetului de pe l&acirc;ngă &Icirc;nalta Curte de Casaţie şi Justiţie cererea şi referatul &icirc;n vederea sesizării Preşedintelui Rom&acirc;niei, pentru solicitarea avizului necesar urmăririi penale faţă de Gabriel Sandu, la data faptelor ministru al Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, pentru infracţiunea de abuz &icirc;n serviciu cu obţinere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul.<br /> <br /> Potrivit DNA, faptele au fost comise &icirc;n contextul &icirc;n care, luna aprilie a anului 2009, expira contractul comercial de &icirc;nchiriere licenţe Microsoft. Gabriel Sandu, &icirc;n calitate de ministru al Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, a optat pentru varianta &icirc;ncheierii unui nou contract de &icirc;nchiriere software, fapt care nu se putea realiza, conform legislaţiei &icirc;n vigoare, dec&acirc;t prin organizarea unei licitaţii publice. Prejudiciul din dosar se ridică la 51.396.344 de euro, reprezent&acirc;nd diferenţa dintre suma plătită de minister şi suma care a fost facturată de către furnizorul de licenţe către SC Dim Soft SRL, fiind creat totodată un folos necuvenit &icirc;n favoarea D.Con-Net AG.<br /> <br /> Pe 27 septembrie, procurorii anticorupţie au dispus trimiterea &icirc;n judecată a lui Gabriel Sandu, aflat &icirc;n executarea unei pedepse privative de libertate, pentru abuz &icirc;n serviciu, a lui Claudiu Ionuţ Florică, la data faptelor reprezentant al D.Con-Net AG, şi a lui Dinu Mihail Pescariu, la data faptelor reprezentant al D.Con-Net AG, pentru instigare la abuz &icirc;n serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit şi spălare a banilor, dar şi a lui Călin Tatomir, la data faptelor director general Microsoft Rom&acirc;nia SRL, pentru complicitate la abuz &icirc;n serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit şi spălare a banilor.<br /> <br /> Anterior, pe 13 septembrie, procurorii anticorupţie l-au trimis &icirc;n judecată şi pe Valerian Vreme, la data faptelor ministru al Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, pentru abuz &icirc;n serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, &icirc;ntr-un dosar privind licenţele Microsoft.<br /> <br /> &quot;&Icirc;n perioada septembrie 2010 - februarie 2012, Vreme Valerian, &icirc;n calitate de ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, cu &icirc;ncălcarea dispoziţiilor legale privind achiziţiile publice, a &icirc;ncheiat, fără organizarea unei licitaţii publice, cu D.Con-Net AG, lider al unei asocieri de firme, un contract ce avea ca obiect &icirc;nchirierea, pe o durată de 16 luni şi 13 zile, cu opţiune de cumpărare, a drepturilor neexclusive de utilizare a produselor software Microsoft &icirc;n şcoli. Acest lucru s-a &icirc;nt&acirc;mplat &icirc;n condiţiile &icirc;n care Acordul-cadru de furnizare nr. 32/12.08.2009 nu permitea &icirc;ncheierea unui astfel de contract subsecvent&quot;, a anunţat atunci DNA.<br /> <br /> *** <strong>Dosarul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale din 2009 - Elena Udrea, Ioana Băsescu şi Dan Andronic trimişi &icirc;n judecată</strong><br /> <br /> Mai multe persoane, printre care Elena Udrea, Ioana Băsescu şi Dan Andronic, au fost trimise &icirc;n judecată de procurorii DNA pe 25 mai, &icirc;n dosarul privind finanţarea campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale din 2009.<br /> <br /> Elena Udrea, la data faptelor ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului, implicată direct &icirc;n campania lui Traian Băsescu, candidat la alegerile prezidenţiale din 2009, a fost trimisă &icirc;n judecată pentru săv&acirc;rşirea infracţiunilor de instigare la luare de mită (2 fapte) şi spălare a banilor (5 fapte), potrivit DNA. De asemenea, Ioana Băsescu, notar public, fiica fostului preşedinte Traian Băsescu, a fost deferită justiţiei pentru instigare la delapidare şi instigare la spălarea banilor (2 fapte), iar jurnalistul Dan Andronic pentru mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului.<br /> <br /> &Icirc;n dosar au mai fost trimişi &icirc;n judecată Gheorghe Nastasia, la data faptei secretar general al Ministerului Dezvoltării, acuzat de luare de mită; Victor Tarhon, fost preşedinte al Consiliului Judeţean Tulcea, acuzat de luare de mită, Ioan Silviu Wagner, la data faptei director general al unei societăţi comerciale cu capital majoritar de stat, acuzat de delapidare.<br /> <br /> Procurorii susţin că &icirc;n cursul anului 2009, &icirc;n contextul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale, au fost colectate sume de bani provenite din infracţiuni de corupţie, delapidare şi evaziune fiscală care au fost folosite ulterior pentru plata unor servicii prestate &icirc;n campania electorală.<br /> <br /> &quot;Legătura dintre persoanele care obţineau banii pe cale nelegală şi prestatorii de servicii legate de campanie era realizată de inculpata Udrea Elena Gabriela. Aceasta conducea un staff de campanie informal al unuia dintre candidaţi şi, din această poziţie, coordona at&acirc;t achiziţiile de servicii de campanie, c&acirc;t şi persoanele care au acţionat ca intermediari pentru plăţile realizate, astfel &icirc;nc&acirc;t sumele de bani să ajungă la societăţile prestatoare. Remiterea foloaselor infracţionale s-a disimulat prin contracte fictive &icirc;ncheiate cu firme care prestau &icirc;n realitate servicii &icirc;n cadrul campaniei electorale, respectiv publicitate stradală, tipărire de afişe, reclame publicate &icirc;n mass-media, realizarea unor pagini de internet, monitorizarea presei, organizarea de spectacole şi prestarea de servicii de consultanţă&quot;, arăta DNA.<br /> <br /> *** <strong>DNA a anunţat, pe 20 decembrie, că i-a trimis &icirc;n judecată, &icirc;ntr-un nou dosar, pe Elena Udrea şi Dan Andronic, sub acuzaţiile de trafic de influenţă şi spălare a banilor, respectiv mărturie mincinoasă.</strong><br /> <br /> Elena Udrea este acuzată că a acceptat promisiunea făcută prin intermediari de un om de afaceri, &icirc;n anul 2011, de a primi suma de 5 milioane de dolari pentru a-şi exercita influenţa asupra factorilor de decizie din cadrul Ministerului Economiei şi Hidroelectrica, &icirc;n vederea menţinerii, &icirc;n condiţiile deja negociate, a contractelor pe care societatea omului de afaceri le &icirc;ncheiase cu compania producătoare de energie.<br /> <br /> &quot;Din suma promisă, inculpata a primit, &icirc;n noiembrie 2011, &icirc;n scopul arătat, prin intermediari, 3.800.000 de dolari, dar şi o creanţă de 900.000 de euro; creanţa reprezenta o sumă pe care o firmă a omului de afaceri o &icirc;mprumutase unui terţ şi care era garantată cu părţi sociale ale unei societăţi comerciale care deţinea două publicaţii&quot;, preciza DNA.<br /> <br /> Procurorii mai susţin că, pentru a ascunde că era beneficiara reală a creanţei de 900.000 euro, care i-ar fi conferit pe cale de consecinţă şi puterea de a influenţa activitatea societăţii cu activitate media, Udrea a preluat această creanţă de la firma controlată de omul de afaceri prin interpunerea unei alte firme paravan, aparţin&acirc;nd unei cunoştinţe.<br /> <br /> &Icirc;n cazul lui Dan Andronic, DNA menţionează că, atunci c&acirc;nd a fost audiat ca martor, a făcut afirmaţii mincinoase cu privire la aspectele esenţiale ale cauzei.<br /> <br /> *** <strong>Gheorghe Ştefan trimis &icirc;n alte două dosare - fraudarea Poştei Rom&acirc;ne şi sponsorizarea echipei Ceahlăul Piatra Neamţ</strong><br /> <br /> Gheorghe Ştefan, fost primar al municipiului Piatra Neamţ, a fost trimis &icirc;n judecată de procurorii anticorupţie, pe 3 martie, acuzat de trafic de influenţă, &icirc;ntr-un nou dosar privind fraudarea Poştei Rom&acirc;ne, prejudiciul &icirc;n acest caz fiind de peste 2 milioane de lei.<br /> <br /> Alături de fostul edil a fost trimis &icirc;n judecată Cosmin Dragoş Mihăilescu - la data faptei director al sucursalei &quot;Fabrica de Timbre&quot; din cadrul Companiei Naţionale Poşta Rom&acirc;nă SA (CNPR) - pentru abuz &icirc;n serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, cu consecinţe deosebit de grave şi &icirc;n formă continuată.<br /> <br /> Au mai fost deferiţi justiţiei omul de afaceri Marian Constantinof, pentru spălare de bani şi complicitate la abuz &icirc;n serviciu, cu consecinţe deosebit de grave şi &icirc;n formă continuată, Mihai Chebac - la data faptei şef al Direcţiei dezvoltare din cadrul CNPR - şi Dorin Laurian Firuti, la data faptei administrator al SC Romkuvert SRL şi SC Romkuvert IND SRL, ambii pentru complicitate la abuz &icirc;n serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, cu consecinţe deosebit de grave şi &icirc;n formă continuată.<br /> <br /> Potrivit anchetatorilor, &icirc;n iulie - august 2009, Gheorghe Ştefan, primarul municipiului Piatra Neamţ şi vicepreşedinte al unui partid politic, i-a propus lui Marian Constantinof că, &icirc;n schimbul unor sume de bani, &icirc;şi va folosi influenţa pe l&acirc;ngă reprezentanţii CNPR astfel &icirc;nc&acirc;t sucursala &quot;Fabrica de Timbre&quot; CNPR să le atribuie unor societăţi controlate de omul de afaceri, contracte av&acirc;nd ca obiect furnizarea de h&acirc;rtie. Valoarea totală a prejudiciului cauzat CNPR SA prin activitatea infracţională este de 2.215.678 lei, sumă cu care aceasta s-a constituit parte civilă.<br /> <br /> &Icirc;n 28 decembrie, DNA a anunţat trimiterea &icirc;n judecată a lui Gheorghe Ştefan, pentru trafic de influenţă, &icirc;n legătură cu sponsorizarea echipei de fotbal FC Ceahlăul Piatra Neamţ de către o firmă care avea contracte cu Hidroelectrica.<br /> <br /> Potrivit DNA, la &icirc;nceputul anului 2010, Gheorghe Ştefan a pretins de la directorul unei societăţi cu activitate &icirc;n construcţii ca aceasta să sponsorizeze echipa de fotbal FC Ceahlăul Piatra Neamţ cu un procentaj de 3% din sumele pe care firma urma să le &icirc;ncaseze &icirc;n baza unui contract &icirc;ncheiat cu Hidroelectrica SA - Sucursala Hidrocentrale Bistriţa, av&acirc;nd ca obiect lucrări pe r&acirc;ul Siret. &Icirc;n schimbul banilor, Gheorghe Ştefan a promis că va interveni pe l&acirc;ngă funcţionari din conducerea Hidroelectrica. &Icirc;n temeiul solicitării lui Ştefan, &icirc;n perioada 2010 - 2011, &icirc;ntre FC Ceahlăul Piatra Neamţ şi societate au fost &icirc;ncheiate şapte contracte de reclamă şi publicitate &icirc;n temeiul cărora au fost emise nouă facturi fiscale şi a fost achitată, suma de 998.000 lei, &icirc;n condiţiile &icirc;n care nu există niciun document privind executarea obligaţiilor asumate de prestator.<br /> <br /> Gheorghe Ştefan are o condamnare definitivă de 6 ani &icirc;nchisoare &icirc;n dosarul &quot;Microsoft&quot;, din care a executat un an, fiind eliberat condiţionat &icirc;n septembrie 2017. El mai are alte două condamnări, care nu sunt definitive, respectiv 8 ani şi 2 luni &icirc;nchisoare &icirc;ntr-un dosar legat de fraudarea Companiei Naţionale Poşta Rom&acirc;nă şi 3 ani &icirc;nchisoare pentru finanţarea ilegală a PDL.<br /> <br /> *** <strong>Dosar ANRP - şapte foşti membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorităţii urmăriţi penal</strong><br /> <br /> Pe 30 martie, procurorii anticorupţie au dispus &icirc;nceperea urmăririi penale faţă de foşti membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANRP - Ingrid Zaarour (preşedinte), Remus Virgil Baciu (vicepreşedinte), Mihnea Remus Iuoraş (vicepreşedinte), Ingrind Mocanu, Constantin Cătălin Canangiu, Marko Attila Gabor şi Theodor Cătălin Nicolescu -, acuzaţi de săv&acirc;rşirea infracţiunii de abuz &icirc;n serviciu, &icirc;n legătură cu acordarea unor despăgubiri pentru un teren a cărui valoare a fost mult supraevaluată.<br /> <br /> De asemenea, au fost puşi sub acuzare experţii evaluatori Gheorghe Vişoiu şi Doina Tudose, pentru săv&acirc;rşirea infracţiunii de complicitate la infracţiunea de abuz &icirc;n serviciu.<br /> <br /> Conform DNA, la 14 octombrie 2008, suspecţii Ingrid Zaarour, Remus Virgil Baciu, Mihnea Remus Iuoraş, Ingrind Mocanu, Constantin Cătălin Canangiu, Marko Attila Gabor şi Theodor Cătălin Nicolescu au aprobat, cu &icirc;ncălcarea legii, raportul de evaluare &icirc;ntocmit de Doina Tudose, evaluator la o societate, pentru un teren care a făcut obiectul unui dosar de despăgubire, deşi se impunea trimiterea dosarului spre reevaluare.<br /> <br /> Terenul &icirc;n suprafaţă de 1.250 mp a fost evaluat la valoarea de 9.492.800 lei (2.638.800 euro la cursul de schimb de la acea dată), de trei ori mai mult dec&acirc;t valoarea reală a terenului, arată procurorii.<br /> <br /> *** <strong>Control la DNA; concluzia IJ, activitatea managerială a conducerii a fost eficientă</strong><br /> <br /> Inspectorul şef al Inspecţiei Judiciare a semnat, pe 3 iulie, ordinele pentru efectuarea controalelor privind eficienţa managerială la Parchetul de pe l&acirc;ngă &Icirc;nalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Direcţia Naţională Anticorupţie - Structura centrală. Cele două controale au fost incluse &icirc;n calendarul de activităţi aferent anului &icirc;n curs ca urmare a propunerii ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, concluziile rapoartelor de control urm&acirc;nd să fie &icirc;naintate Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).<br /> <br /> Controlul la DNA a &icirc;nceput pe 17 iulie, urm&acirc;nd să se desfăşoare p&acirc;nă pe 11 august. Ulterior s-a decis prelungirea verificărilor p&acirc;nă pe 25 august, av&acirc;nd &icirc;n vedere că volumul de activitate real &icirc;l depăşea pe cel previzionat de inspectori.<br /> <br /> Pe 31 august, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, afirma că se &icirc;ncearcă blocarea raportului Inspecţiei Judiciare &icirc;n cazul controlului efectuat la DNA, &icirc;n condiţiile &icirc;n care &icirc;n CSM s-ar pregăti o evaluare la nivelul instituţiei de control şi revocarea conducerii.<br /> <br /> La &icirc;nceputul lunii septembrie, mai multe note şi memorii pe tema controlului efectuat de Inspecţia Judiciară la DNA au fost depuse la CSM. Potrivit purtătorului de cuv&acirc;nt al instituţiei, Ştefan Lucaciuc, o notă a fost trimisă de inspectorul Elena Rădescu, o alta de către ea şi două colege din echipa de control care &icirc;i susţin punctul de vedere, iar o a treia de ceilalţi membri ai echipei care a efectuat verificările la DNA.<br /> <br /> La CSM a fost &icirc;nregistrat, anterior, un memoriu transmis de DNA, care se referă la aceeaşi acţiune de control. Există, de asemenea, şi un punct de vedere al inspectorului şef al IJ pe marginea procesului verbal ce conţine concluziile preliminare ale verificărilor efectuate.<br /> <br /> Secţia pentru procurori a CSM a stabilit, pe 7 septembrie, ca analiza memoriilor şi notelor transmise de Laura Codruţa Kovesi, de coordonatorul şi de membrii echipei care a făcut controlul la DNA, să fie făcută &icirc;n acelaşi timp cu discutarea raportului de control al Inspecţiei Judiciare.<br /> <br /> Inspecţia Judiciară a anunţat, pe 26 septembrie, că a finalizat raportul privind rezultatele controlului, preciz&acirc;nd că acesta a fost transmis DNA pentru a formula obiecţii p&acirc;nă pe data de 2 octombrie.<br /> <br /> Pe 5 octombrie, Inspecţia Judiciară a transmis Secţiei pentru procurori a CSM raportul privind rezultatele controlului managerial desfăşurat la DNA. &Icirc;n ziua următoare, DNA a transmis, printr-un comunicat, că dezaprobă modul &icirc;n care conducerea Inspecţiei Judiciare a gestionat datele din raportul de control, menţion&acirc;nd că &icirc;n spaţiul public au apărut informaţii prezentate ca fiind concluzii ale raportului, &icirc;n condiţiile &icirc;n care documentul nu era finalizat.<br /> <br /> &Icirc;ncep&acirc;nd din 12 octombrie, toate părţile implicate - membrii echipei de control, conducerea Inspecţiei Judiciare şi procurorul şef al DNA - au fost audiate &icirc;n cadrul Secţiei pentru procurori a CSM, unde şi-au putut expune punctele de vedere cu privire la modul &icirc;n care s-a desfăşurat controlul.<br /> <br /> Secţia pentru procurori a CSM a aprobat pe 26 octombrie, cu observaţii, raportul Inspecţiei Judiciare privind controlul efectuat la DNA, concluzia fiind că activitatea managerială a conducerii a fost eficientă.<br /> <br /> De asemenea, CSM a dispus efectuarea unui control la DNA &icirc;n vederea remedierii deficienţelor constatate la nivelul Secţiei de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, prin care să se verifice situaţia cauzelor mai vechi de un an de la data primei sesizări, precum şi situaţia cauzelor repartizate spre soluţionare procurorilor Doru Ţuluş şi Mihaiela Iorga Moraru.<br /> <br /> Secţia pentru procurori a dispus şi excluderea din conţinutul raportului a aspectelor care fac obiectul unor sesizări din oficiu ale Inspecţiei Judiciare privind comiterea unor potenţiale abateri disciplinare.<br /> <br /> &quot;Au fost respinse observaţiile conducerii Inspecţiei Judiciare, acestea din urmă neav&acirc;nd rolul de armonizare a unor aspecte neunitare ale raportului. De asemenea, odată cu adoptarea raportului au fost admise o parte dintre obiecţiunile formulate de către unitatea de parchet supusă controlului&quot;, a mai anunţat CSM.<br /> <br /> Secţia pentru procurori a formulat şi o serie de propuneri de natură a clarifica aspectele insuficient analizate &icirc;n cuprinsul raportului de control, dar şi aspecte ulterioare apărute &icirc;n spaţiul public. S-a decis inclusiv verificarea aspectelor apărute &icirc;n spaţiul public cu privire la existenţa unor &icirc;nscrisuri olografe preconstituite şi care au putut forma obiectul unor analize separate ale inspectorilor judiciari. &Icirc;n plus, s-a dispus verificarea aspectelor apărute &icirc;n spaţiul public cu privire la analizarea altor dosare dec&acirc;t cele aferente perioadei 2016 - 1 iulie.<br /> <br /> Secţia pentru procurori a mai hotăr&acirc;t evaluarea declaraţiilor luate procurorilor care nu mai activează &icirc;n DNA prin compararea cu declaraţiile tuturor procurorilor care &icirc;n prezent &icirc;şi desfăşoară activitatea &icirc;n cadrul Secţiei judiciare. Totodată, s-a dispus efectuarea, &icirc;n termen de 6 luni, a unui control la Secţia Judiciară a DNA, care să includă o analiză detaliată cu privire la situaţia achitărilor definitive &icirc;n perioada 2016 - semestrul I 2017, &icirc;n raport de data sesizării primei instanţe şi momentul pronunţării soluţiei definitive.<br /> <br /> Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a afirmat că el este cel care va formula concluzia raportului &icirc;ntocmit după control, adăug&acirc;nd că, &icirc;n condiţiile &icirc;n care opiniile membrilor comisiei de control au fost &icirc;mpărţite, lui &icirc;i revine rolul de &quot;a &icirc;nclina balanţa&quot; către o concluzie finală.<br /> <br /> &Icirc;ntrebat dacă, &icirc;n ipoteza &icirc;n care va ajunge la concluzia că procurorul şef al DNA trebuie schimbat din funcţie, crede că va putea să-l convingă pe preşedintele Klaus Iohannis de necesitatea unei asemenea decizii, ministrul a răspuns: &quot;Nici &icirc;ntr-un caz, &icirc;ntr-o atare ipoteză, ministrul Justiţiei nu se duce să convingă, argumentele pro sau contra trebuie să convingă&quot;.</p> <p>&nbsp;</p> <p>AGERPRES/(AS - autor: George Onea, editor: Cristina Tatu, editor online: Irina Giurgiu)</p>

BREAKING NEWS! Peste 130 de turiști BLOCAȚI pe platoul de pe VÂRFUL BABELE

2017-12-31 16:28:17 · EVZ Online
Din cauza vântului puternic, autoritățile locale au decis duminică să oprească telecabina, lăsând astfel 130 sau 135 de turiști blocați în zona Babele.

Val de arestări în Turcia în preajma sărbătoririi Anului Nou. 200 de presupuși jihaidști reținuți în ultimele zile

2017-12-31 16:11:42 · EVZ Online
La un an de la atentatul terorist de pe Bosfor care a zguduit Turcia la începutul lunii ianuarie 2017, polițiștii fac tot posibilul să prevină un nou atac de Anul Nou, arestând mai mulți indivizi despre care se crede că ar avea legături cu așa-zisul Stat Islamic.

Familia Regală urează românilor un An Nou cu împliniri, sănătate, bucurie sufletească şi demnitate

2017-12-31 16:10:31 · AGERPRES
<p>&nbsp;Principesa Margareta, custodele Coroanei Regale, şi principele Radu, au transmis un mesaj de Anul Nou tuturor rom&acirc;nilor &#39;&#39;aflaţi &icirc;n ţară, peste Prut şi &icirc;n toate colţurile lumii&#39;&#39;.<br /> <br /> &quot;Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei rom&acirc;ne, şi ASR Principele Radu se află la Săv&acirc;rşin, unde vor avea alături diseară, la cumpăna dintre ani, pe Alteţele Lor Regale Principesa Elena, Principesa Sofia, Principesa Maria şi pe sora lor, Irina. Familia Regală urează tuturor rom&acirc;nilor din ţară, de peste Prut şi din toate colţurile lumii un An Nou cu &icirc;mpliniri, sănătate, bucurie sufletească şi demnitate! La mulţi ani, 2018!&quot;, se arată &icirc;n mesajul postat pe site-ul familiei regale a Rom&acirc;niei.</p> <p>&nbsp;</p> <p>AGERPRES/(AS - autor: Petronius Craiu, editor: Cristina Tatu, editor online: Irina Giurgiu)</p>

Un autocar românesc S-A RĂSTURNAT în Ungaria, după ce șoferul a adormit la volan

2017-12-31 16:06:15 · EVZ Online
Un autocar românesc care se întorcea din Franța s-a răsturnat în Ungaria, după ce șoferul a adormit la volan.

Român mort în timp ce încerca să fure haine uzate, în Germania. A fost strivit de mecanismul containerului

2017-12-31 16:04:57 · EVZ Online
Un român a murit în Germania, încercând să fuyre hgaine dintr-un container special în care se adunau pentru săraci. Tragedia s-a petrecut în ziua de Crăciun. Bărbatul de 40 de ani a murit după ce a rămas blocat într-un container pentru haine uzate din localitatea Wetzler, landul Hessen.

RETROSPECTIVĂ 2017 PNL - de la preşedinte interimar la preşedinte ales şi opoziţie la "baionetă"

2017-12-31 16:00:00 · AGERPRES
<p>Partidul Naţional Liberal (PNL) a trecut &icirc;n 2017 de la o conducere interimară la o conducere aleasă şi a făcut o opoziţie &quot;la baionetă&quot; &icirc;n Parlament, deşi rezultatele au fost minore &icirc;n contextul existenţei unei majorităţi parlamentare confortabile.<br /> <br /> Liberalii şi-au exercitat opoziţia prin două moţiuni de cenzură şi mai multe moţiuni simple, proteste at&acirc;t &icirc;n Parlament, c&acirc;t şi &icirc;n stradă, dar şi prin alte acţiuni.<br /> <br /> &Icirc;n privinţa politicii interne de partid, PNL a reuşit finalizarea unificării cu PDL şi a operat c&acirc;teva modificări la statut.<br /> <br /> Pe de altă parte, &icirc;n 2017 PNL a pierdut c&acirc;ţiva membri importanţi, care au demisionat din partid.<br /> <br /> *** <strong>Şefia PNL - de la preşedinte interimar la preşedinte ales</strong><br /> <br /> P&acirc;nă &icirc;n luna iunie, conducerea PNL a fost asigurată de Raluca Turcan &icirc;n calitate de preşedinte interimar.<br /> <br /> &Icirc;n februarie, după ce &Icirc;nalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus achitarea sa pentru săv&acirc;rşirea infracţiunii de folosire a influenţei &icirc;n scopul obţinerii unor foloase necuvenite, &icirc;ntr-un dosar &icirc;n care era acuzat că ar fi cerut bani omului de afaceri Tiberiu Urdăreanu pentru campania electorală la alegerile locale din vara anului 2016, Ludovic Orban şi-a anunţat candidatura la funcţia de preşedinte al liberalilor, cu scopul de a &quot;oferi partidului caracter şi identitate, forţă şi credibilitate&quot;. El mai afirma că &icirc;şi doreşte ca PNL să devină &quot;forţa politică dominantă &icirc;n societatea rom&acirc;nească&quot;.<br /> <br /> &Icirc;n martie, Orban preciza că a discutat cu Klaus Iohannis &icirc;nainte de a-şi depune candidatura pentru această funcţie, &icirc;nsă arăta cu nu poate să redea aceste discuţii.<br /> <br /> Şi deputatul Cătălin Predoiu &icirc;şi anunţase intenţia de a candida la şefia PNL, &icirc;nsă a renunţat &icirc;n mai.<br /> <br /> Liberalul Viorel Cataramă şi-a depus şi el &icirc;n luna mai candidatura la şefia PNL, anunţ&acirc;nd că &icirc;şi doreşte să aibă succesul lui Donald Trump şi că, dacă va fi ales, partidul va fi de acord cu căsătoriile homosexuale.<br /> <br /> Tot &icirc;n mai şi-a depus candidatura pentru şefia PNL şi europarlamentarul Cristian Buşoi, susţinut de fostul preşedinte al liberalilor Crin Antonescu.<br /> <br /> &Icirc;n final, &icirc;n cursa pentru şefia partidului au rămas Ludovic Orban şi Cristian Buşoi, după ce moţiunea depusă de Viorel Cataramă nu a &icirc;ntrunit condiţiile statutare pentru a fi spusă dezbaterii şi votului &icirc;n cadrul Congresului PNL, &icirc;ntruc&acirc;t nu a fost validată de Comitetele Directoare Judeţene din cel puţin 10 filiale ale formaţiunii politice.<br /> <br /> &Icirc;nainte de Congres, Ludovic Orban, declara, &icirc;ntr-un interviu acordat AGERPRES, că aroganţa, tupeul, nesinceritatea şi lipsa de onestitate trebuie să dispară din comportamentul liberalilor, subliniind din nou că are ca obiectiv ca partidul să devină principala forţă politică din Rom&acirc;nia. De asemenea, el mai afirma că PNL trebuie să aibă un Guvern alternativă.<br /> <br /> La r&acirc;ndul său, Cristian Buşoi afirma, tot &icirc;ntr-un interviu acordat AGERPRES, că are şanse foarte bune să c&acirc;ştige şefia partidului, deoarece are o viziune şi o echipă mai bune ca Ludovic Orban, despre care susţinea că nu este un bun lider pentru partid. Şi el pleda pentru un Guvern alternativ şi &icirc;ntărirea parteneriatului cu preşedintele Klaus Iohannis.<br /> <br /> &Icirc;n urma congresului din 17 iunie Ludovic Orban a devenit preşedinte al PNL. La acel moment, el anunţa că &icirc;şi doreşte ca PNL să ajungă la guvernare şi că susţine alegeri anticipate.<br /> <br /> &quot;&Icirc;mi doresc ca PNL să ajungă la guvernare, dar nu printr-un nou USL sau prin contractări pe care să le facem cu oameni care niciodată nu vor aplica politicile noastre şi pe care nu ne putem bizui niciodată. &Icirc;mi doresc să ajungem la putere prin votul oamenilor. Dacă este să susţinem ceva, să susţinem anticipate, să facem opoziţie pe toate fronturile, la baionetă, luptă de la om la om cu cei care astăzi &icirc;şi bat joc de Rom&acirc;nia&quot;, afirma Orban, la Congresul PNL.<br /> <br /> Odată cu alegerea lui Orban, a fost aleasă şi o nouă echipă de conducere.<br /> <br /> Tot &icirc;n 2017 au fost aleşi preşedinţii organizaţiilor PNL: Mara Mareş - preşedinte al TNL, Florica Cherecheş - preşedinte al OFL şi Gheorghe Flutur - preşedinte al Ligii Aleşilor Locali. &Icirc;n octombrie, fostul jurnalist Ionel Dancă a devenit purtător de cuv&acirc;nt al partidului.<br /> <br /> *** <strong>Modificarea Statutului</strong><br /> <br /> &Icirc;n martie, Consiliul Naţional de Coordonare al PNL a adoptat schimbări la Statutul partidului. Aceste modificări stabileau că PNL va avea patru paliere de conducere: Convenţia Naţională, redenumită Congres - forul suprem, Consiliul Naţional - organismul de dezbatere politică şi de decizii, care se reuneşte ori de c&acirc;te ori este nevoie, Biroul Politic Naţional - for &icirc;n care se iau toate deciziile majore şi din care fac parte aleşii la congres, liderii judeţeni, foştii preşedinţi ai PNL, liderii grupurilor parlamentare şi ai organizaţiilor speciale şi Biroul Executiv - pentru problemele curente.<br /> <br /> La Congresul din iunie liberalii au adoptat noi modificări ale Statutului partidului. Aceste modificări făceau referire la faptul că &icirc;n Biroul Executiv al PNL sunt 16 vicepreşedinţi - 8 vicepreşedinţi coordonatori ai comisiilor de specialitate pentru politică externă, apărare, siguranţă naţională, administraţie, ordine publică, siguranţa cetăţeanului, fonduri europene, dezvoltare regională, justiţie şi drepturi cetăţeneşti, buget şi politici fiscale, economie, energie şi mediu de afaceri, sănătate, muncă, familie şi protecţie socială, educaţie, cercetare, tineret şi sport, cultură, culte şi minorităţi, agricultură, dezvoltare rurală, industrie alimentară şi mediu, ape şi silvicultură, infrastructură de transport, comunicaţii şi societate informaţională - şi 8 vicepreşedinţi pentru regiunile de dezvoltare.<br /> <br /> De asemenea, liberalii au decis la acea dată că &icirc;n Biroul Executiv vor exista 16 membri cu rang de vicepreşedinţi.<br /> <br /> &Icirc;n octombrie, la Poiana Braşov Consiliul Naţional al PNL a adoptat şi alte propuneri pentru modificarea Statutului liberalilor, &icirc;ntre care se numără cea prin care foştii preşedinţi ai partidului, care sunt &icirc;ncă membri şi au fost aleşi de către Congres sau Convenţie &icirc;n aceste funcţii, devin membri ai Biroului Executiv. De asemenea, potrivit modificărilor, preşedintele Ligii aleşilor locali este membru al Biroului Executiv al PNL.<br /> <br /> Totodată, prin noile prevederi un membru al partidului poate cumula cel mult două funcţii alese de conducere, dar nu la acelaşi nivel.<br /> <br /> De asemenea, aleşii locali ai partidului pot candida la funcţii de conducere &icirc;n partid numai &icirc;n circumscripţia electorală unde au fost aleşi la nivel naţional.<br /> <br /> Noile prevederi vizează şi stabilirea cotizaţiilor membrilor PNL de către BEx, BPN şi BPJ.<br /> <br /> &quot;La nivelul filialelor teritoriale se pot angaja cheltuieli numai &icirc;n limita disponibilului existent, &icirc;n casieria filialei sau &icirc;n conturile bancare ale acestuia, la data contractării sau &icirc;n limita contractelor de donaţie sau sponsorizate &icirc;ncheiate, chiar dacă acestea nu au fost &icirc;ncheiate &icirc;ncă. Cheltuielile ce depăşesc valoarea de zece mii de lei se pot angaja de către filiale prin decizie a preşedintelui, contrasemnată de secretarul general şi trezorierul filialei şi numai cu avizul trezorierului partidului, cu excepţia cheltuielilor ocazionate de &icirc;nchirierea şi funcţionarea sediilor filialelor teritoriale&quot;, stipulează noile prevederi.<br /> <br /> Conform acestor prevederi, BEx, la propunerea preşedintelui partidului, poate stabili sancţiuni pentru neplata timp de şase luni a obligaţiilor financiare.<br /> <br /> *** <strong>Opoziţia &icirc;n Parlament - de la moţiuni de cenzură la moţiuni simple şi sesizări la CCR</strong><br /> <br /> La &icirc;nceputul anului, preşedintele interimar al PNL, Raluca Turcan, anunţa că liberalii vor vota &icirc;mpotriva Guvernului Grindeanu, susţin&acirc;nd că lista este &quot;&icirc;ncropită&quot; &icirc;n funcţie de interesele personale sau de grup ale celor din PSD şi ALDE.<br /> <br /> Liberalii au iniţiat două moţiuni de cenzură şi cinci moţiuni simple.<br /> <br /> La &icirc;nceputul primei sesiuni parlamentare, &icirc;n luna februarie, parlamentarii PNL &icirc;mpreună cu cei de la USR au depus prima moţiune de cenzură &icirc;mpotriva Guvernului de la acea dată, respectiv Executivul Grindeanu.<br /> <br /> Moţiunea de cenzură intitulată &quot;Guvernul Grindeanu - Guvernul sfidării naţionale. Nu legalizaţi furtul &icirc;n Rom&acirc;nia&quot; a fost depusă &icirc;n contextul adoptării de către Executiv a OUG referitoare la modificările Codurilor penale, dar ea a fost respinsă de Parlament.<br /> <br /> Preşedintele interimar al PNL de la acea dată, Raluca Turcan, declara că moţiunea de cenzură este o sancţiune politică la adresa unui comportament de guvernare inacceptabil, susţin&acirc;nd că &quot;Noaptea ca hoţii&quot; a devenit sloganul guvernării Dragnea-Grindeanu-Tăriceanu.<br /> <br /> &Icirc;n a doua sesiune parlamentară, PNL şi USR au depus cea de-a doua moţiune de cenzură, &icirc;mpotriva Guvernului Tudose, intitulată &quot;PSDragnea, &icirc;n campanie mumă, la putere ciumă&quot;, document care a fost respins, de asemenea, de Parlament.<br /> <br /> Liberalii au organizat mitinguri şi acţiuni de prezentare a moţiunii &icirc;n ţară şi la Bucureşti at&acirc;t &icirc;naintea, c&acirc;t şi &icirc;n ziua dezbaterii documentului prin care cereau retragerea &icirc;ncrederii Guvernului Tudose.<br /> <br /> Opoziţia din Parlament s-a făcut şi cu iniţierea mai multor moţiuni simple.<br /> <br /> Trei moţiuni simple iniţiate de liberali au fost dezbătute şi respinse de Camera Deputaţilor.<br /> <br /> Prin moţiunea simplă iniţiată alături de USR şi PMP - &quot;PSD dăunează grav sănătăţii&quot; - liberalii &icirc;i solicitau premierului Mihai Tudose să &icirc;l demită pe ministrul Sănătăţii, av&acirc;nd &icirc;n vedere &quot;criza vaccinurilor&quot;, &quot;birocraţia care sufocă Rom&acirc;nia&quot;, &quot;nefinalizarea construcţiei de spitale&quot;, &quot;farsa salariilor ca afară&quot;.<br /> <br /> &quot;Domeniul sănătăţii nu este unul care să mai permită experimente. Experimentele nefaste ale actualului ministru, care, prin prestaţia sa, a adus &icirc;n colaps sistemul de sănătate, trebuie stopate&quot;, spuneau iniţiatorii.<br /> <br /> O altă moţiune simplă, &quot;Infrastructura de transport a Rom&acirc;niei sub domnia intereselor PSD. Deziluzie, demagogie şi descurajare&quot;, a fost şi ea respinsă de plenul Camerei. Moţiunea pe domeniul transporturilor a fost depusă de deputaţii PNL şi USR, aceştia solicit&acirc;ndu-i de această dată premierului să-l demită pe ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, şi să ia măsuri pentru deblocarea investiţiilor &icirc;n infrastructura de transport.<br /> <br /> &quot;PSD stăp&acirc;nul Justiţiei?! Chiar aşa ...&quot;, este ultima moţiune simplă iniţiată de grupurile parlamentare ale PNL şi USR. Deputaţii Opoziţiei &icirc;i solicitau ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, să nu promoveze &icirc;n forma prezentată modificările la legile Justiţiei, susţin&acirc;nd că există o &quot;agendă ascunsă&quot; &icirc;n aceste iniţiative.<br /> <br /> La Camera Deputaţilor, liberalii au &icirc;ncercat de mai multe ori să introducă pe ordinea de zi o moţiune simple pe energie, &icirc;nsă solicitarea a fost respinsă.<br /> <br /> Opoziţia a iniţiat, &icirc;n a doua parte a anului, două moţiuni simple la Senat, ambele fiind respinse de plen.<br /> <br /> Moţiunea simplă &quot;O Rom&acirc;nie fără educaţie de calitate este o Rom&acirc;nie săracă&quot;, semnată de senatori PNL şi USR, prin care se cerea demisia ministrului Educaţiei, a fost respinsă pe 18 septembrie. Şi moţiunea simplă &quot;&#39;Finanţista&#39; ministrului Mişa, un film prost despre faliment, cu acces gratuit&quot;, semnată de senatori PNL, PMP şi USR, a fost respinsă pe 6 noiembrie &icirc;n plenul Senatului. Prin moţiune s-a cerut demisia ministrului de Finanţe, Ionuţ Mişa.<br /> <br /> Liberalii şi-au exercitat opoziţia şi prin contestarea la CCR a mai multor legi şi prin ieşirea la protestele din stradă &icirc;mpotriva modificărilor la legislaţia justiţiei.<br /> <br /> Astfel, PNL alături de USR şi PMP au contestat la CCR legea de abilitare a Guvernului de a emite ordonanţe pe timpul vacanţei parlamentare, preciz&acirc;nd că aceasta nu respectă rigorile constituţionale. CCR a decis, &icirc;nsă, că actul normativ este constituţional.<br /> <br /> De asemenea, PNL a sesizat CCR alături de PMP asupra modificărilor aduse Legii nr. 95/2006 privind reforma &icirc;n domeniul sănătăţii şi Legii asistenţei sociale nr. 292/2011, susţin&acirc;nd că proiectul &quot;obstrucţionează activitatea instituţiilor vizate şi grevează autorităţile locale de sume pentru care nu este prevăzută sursa de finanţare&quot;. Potrivit semnatarilor, contrar reglementărilor de principiu care privesc asigurarea folosirii limbii materne &icirc;n unităţile administrative cu o pondere de 20% a minorităţilor naţionale, prin acest proiect se instituie un criteriu alternativ de 5.000 de locuitori &icirc;n cazul unităţilor sanitare şi de asistenţă socială.<br /> <br /> Grupul deputaţilor PNL a &icirc;naintat la CCR şi sesizări de neconstituţionalitate &icirc;n privinţa Legii Centenarului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, Statutului deputaţilor şi senatorilor, iar alături de USR şi &icirc;n cazul Regulamentului Camerei argument&acirc;nd că devine posibilă desfăşurarea, &icirc;n acelaşi timp, a unei anchete judiciare şi a unei anchete parlamentare.<br /> <br /> O altă sesizare la CCR a vizat modificările aduse mecanismului de numire &icirc;n funcţie a directorului Direcţiei Generale de Protecţie Internă (DGPI) din cadrul Ministerului de Interne, prin eliminarea avizului necesar din partea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.<br /> <br /> Liberalii au sesizat la CCR şi proiectul de modificare a Legii executării pedepselor şi modificările legislative privind obligativitatea prezenţei la comisiile de anchetă. Curtea a respins sesizarea referitoare la modificările privind prezenţa la comisiile de anchetă.<br /> <br /> Senatorii PNL au sesizat Curtea Constituţională şi cu privire la modificarea şi completarea Regulamentului Camerei superioare a Parlamentului care stabileşte, &icirc;ntre altele, şi procedura de adoptare a iniţiativelor de revizuire a Legii fundamentale. PNL a atacat la Curtea Constituţională şi modificarea legii de funcţionare a Societăţii Rom&acirc;ne de Radiodifuziune şi Societăţii Rom&acirc;ne de Televiziune. CCR a decis că sunt neconstituţionale dispoziţiile actului normativ de modificare şi completare a Legii privind funcţionarea SRR şi SRTv, care prevăd numirea unor noi Consilii de Administraţie, &icirc;n termen de 90 de zile de la data intrării &icirc;n vigoare, şi obligarea reprezentanţilor CA să renunţe la calitatea de membru de partid, pe timpul exercitării mandatului.<br /> <br /> Alături de USR şi PMP liberalii au mai atacat la CCR actul normativ de modificare şi completare a Legii 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale. Liberalii au atacat şi hotăr&acirc;rea Parlamentului care modifică modul de funcţionare a Comisiei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI.<br /> <br /> De asemenea, PNL a atacat &icirc;n contencios administrativ Hotăr&acirc;rea de Guvern nr. 291/2017 care vizează pensiile pentru grupele I şi II de muncă, deoarece actul normativ instituie o gravă discriminare pentru cei care au muncit &icirc;n condiţii grele. Liberalii au &icirc;naintat Guvernului şi o pl&acirc;ngerea prealabilă &icirc;mpotriva acestei Hotăr&acirc;ri de Guvern.<br /> <br /> Liberalii au sesizat CCR şi cu privire la Hotăr&acirc;rea Parlamentului nr. 69/2017 privind constituirea Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru legile Justiţiei.<br /> <br /> Parlamentarii PNL au contestat la CCR cele trei legi ale justiţiei, invoc&acirc;nd &icirc;ncălcarea Constituţiei. Anterior, liberalii au argumentat că acestea riscă să distrugă independenţa puterii judecătoreşti şi să pună sub semnul &icirc;ntrebării democraţia din Rom&acirc;nia.<br /> <br /> La finalul anului, senatorii liberali au sesizat CCR cu privire la neconstituţionalitatea modificării şi completării Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, care prevede că referendumul naţional cu privire la revizuirea Constituţiei are loc &icirc;n ultima duminică a perioadei de 30 de zile de la data adoptării &icirc;n Parlament a actului normativ de revizuire a Legii fundamentale, urm&acirc;nd ca această dată să fie adusă la cunoştinţă publică de către Guvern.<br /> <br /> Liberalii şi-au manifestat opoziţia şi prin votul &icirc;mpotrivă &icirc;n cazul legii bugetului de stat pe anul 2017, argument&acirc;nd că &quot;este un buget care &icirc;ncalcă legea responsabilităţii fiscale&quot;. Şi la bugetul pe 2018 liberalii au adoptat aceeaşi strategie.<br /> <br /> &Icirc;n prima parte a anului, ei au cerut şi respingerea controversatei Ordonanţe de Urgenţă 13 şi audierea &icirc;n Parlament a premierului de la acea dată Sorin Grindeanu pe tema OUG 6 şi OUG 9 şi dezbaterea şi respingerea &icirc;n regim de urgenţă a celor două acte normative, argument&acirc;nd că au grave repercursiuni cu impact economic.<br /> <br /> Liberalii s-au declarat &quot;total&quot; &icirc;mpotriva impozitului progresiv, susţin&acirc;nd că acesta este neaplicabil şi lipsit de predictibilitate. Ei au criticat şi legea salarizării, la care au depus mii de amendamente. Totuşi, deputaţii liberali Roberta Anastase, George Ionescu, Dumitru Oprea, Răzvan Prişcă şi Glad Aurel Varga au votat &icirc;n favoarea proiectului legii salarizării bugetarilor, &icirc;n timp ce ceilalţi liberali prezenţi la şedinţa de plen s-au abţinut sau au votat &icirc;mpotrivă.<br /> <br /> La momentul demiterii Guvernului Grindeanu, prin moţiunea de cenzură iniţiată de majoritate, liberalii nu au făcut o propunere de premier. La momentul &icirc;nvestirii Guvernului Tudose, preşedintele PNL, Ludovic Orban, afirma că acest executiv este &quot;cel mai prost guvern de după Revoluţie&quot;.<br /> <br /> *** <strong>Comunicarea cu preşedintele Iohannis</strong><br /> <br /> &Icirc;n toamnă, preşedintele PNL, Ludovic Orban, a afirmat că are o comunicare &quot;firească&quot;, &quot;normală&quot; şi nici foarte &quot;frecventă&quot; cu preşedintele Klaus Iohannis. El a mai spus că se consultă cu şeful statului &quot;pe teme importante&quot;.<br /> <br /> &quot;Ne consultăm pe anumite teme importante, legate de situaţia economică, de politica internaţională, de foarte multe lucruri &icirc;n care cel puţin eu consider necesară o consultare cu preşedintele. Şi e o relaţie c&acirc;t se poate de normală şi de firească&quot;, a mai spus Orban, &icirc;n septembrie.<br /> <br /> *** <strong>Criticile la adresa Avocatului Poporului</strong><br /> <br /> PNL a sesizat Avocatul Poporului pentru a ataca la Curtea Constituţională ordonanţa privind CAS şi CASS &icirc;n cazul celor cu contracte part-time. Liberalii susţineau că prin această ordonanţă este &icirc;ngrădit dreptul la muncă, pentru că se instituie o discriminare &icirc;ntre angajaţi, dar şi &icirc;ntre angajaţi şi angajatori. Ei considerau şi că transferul CAS şi CASS &icirc;n sarcina angajatului reprezintă &quot;o improvizaţie&quot;, &quot;o şmecherie fiscală&quot; care nu aduce nimic nou, dar care ar putea &quot;să ascundă &icirc;n spate&quot; posibilitatea reducerii salariului net &icirc;n sectorul public.<br /> <br /> Liberalii au depus la Avocatul Poporului şi cererea de sesizare a CCR cu excepţia de neconstituţionalitate &icirc;n cazul ordonanţelor de urgenţă privind şcolile doctorale şi plafonarea indemnizaţiilor pentru creşterea copilului.<br /> <br /> După acest moment, preşedintele PNL, Ludovic Orban, a susţinut că Victor Ciorbea &quot;se joacă de-a Avocatul Poporului&quot;.<br /> <br /> &quot;Din păcate, &icirc;n Rom&acirc;nia nu mai există Avocat al Poporului, este sluga care nu face altceva dec&acirc;t să şteargă pantofii PSD&quot;, a spus Orban, &icirc;n octombrie, amintind PNL a sesizat Avocatul Poporului pe 12 ordonanţe de urgenţă.<br /> <br /> Liberalii au depus la Avocatul Poporului şi cererii de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a OUG referitoare la modificarea Codului fiscal, a OUG 82/2017 referitoare la Pilonul II de pensii.<br /> <br /> *** <strong>Proiecte depuse la Parlament</strong><br /> <br /> Liberalii au depus la Parlament o serie de proiecte de lege. Printre acestea se numără cele care interzic candidatura la viitoarele alegeri prezidenţiale şi parlamentare a persoanelor condamnate definitiv; pentru modificarea şi completarea Codului silvic, care prevede interzicerea transportului de lemn din fondul forestier pe timpul nopţii; prin care persoanele fizice sau juridice ar putea obţine consimţăm&acirc;ntul tacit al statului &icirc;n situaţia &icirc;n care acesta nu răspunde la o solicitare din partea acestora &icirc;n maximum 30 zile; de modificare a Codului Fiscal care prevede că agenţii economici care &icirc;şi plătesc la timp obligaţiile fiscale să primească bonificaţii din impozitul pe profit.<br /> <br /> Liberalii au iniţiat modificarea Regulamentului Camerei Deputaţilor, astfel &icirc;nc&acirc;t demiterea preşedintelui acestui for să poată fi iniţiată de o treime dintre deputaţi sau de mai multe grupuri parlamentare, propunere care a fost respinsă.<br /> <br /> *** <strong>Liberali care au părăsit &quot;barca&quot;</strong><br /> <br /> &Icirc;n acest an, PNL a rămas fără mai mulţi membri care au demisionat din partid, &icirc;ntre care europarlamentarul Ramona Mănescu.<br /> <br /> Şi Puiu Haşotti a demisionat din PNL, după o perioadă de 27 de ani de activism politic &icirc;n cadrul celui mai vechi partid istoric din Rom&acirc;nia. Au mai plecat din partid senatorul Vergil Chiţac şi deputatul Eusebiu-Manea Pistru-Popa, care a ales să activeze &icirc;n cadrul grupului parlamentar al ALDE.<br /> <br /> *** <strong>&Icirc;nt&acirc;lniri cu lideri europeni şi americani</strong><br /> <br /> &Icirc;n iulie, preşedintele PNL, Ludovic Orban, s-a &icirc;nt&acirc;lnit la Bruxelles cu mai mulţi lideri ai PPE, &icirc;ntre care preşedintele formaţiunii, Joseph Daul.<br /> <br /> &Icirc;n septembrie, o delegaţie a liberalilor, condusă de Ludovic Orban a efectuat o vizită &icirc;n Republica Moldova, ocazie cu care au avut loc &icirc;nt&acirc;lniri cu reprezentanţi ai ambasadelor, ai Partidului Liberal Democrat din Moldova, cu liderii partidelor de Opoziţie (Maia Sandu, Viorel Ciubotaru, Andrei Năstase), precum şi cu membrii şi simpatizanţii PNL Diaspora din Republica Moldova.<br /> <br /> O lună mai t&acirc;rziu, Ludovic Orban a avut &icirc;nt&acirc;lniri la Strasbourg cu preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, cu vicepreşedintele Comisiei Europene, Jyrki Katainen, responsabil pentru creştere economică, investiţii şi locuri de muncă, cu comisarul european pentru economia digitală şi societate, Mariya Gabriel, cu comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, şi a participat la reuniunea grupului Partidului Popular European din PE.<br /> <br /> O delegaţie a PNL condusă de preşedintele partidului, Ludovic Orban, a efectuat, &icirc;n noiembrie, o vizită &icirc;n Statele Unite ale Americii, av&acirc;nd &icirc;nt&acirc;lniri cu membri ai Congresului şi Senatului SUA, &icirc;nalţi oficiali ai Departamentului de Stat, reprezentanţi ai think tank-urilor, mediului de afaceri şi ai comunităţii rom&acirc;neşti.<br /> <br /> <strong>*** Funcţii pentru liberali</strong><br /> <br /> Pentru liberalul Eugen Nicolăescu 2017 a fost anul &icirc;n care a fost numit viceguvernator al Băncii Naţionale a Rom&acirc;niei şi membru &icirc;n Consiliul de Administraţie al BNR.<br /> <br /> Sulfina Barbu a devenit membru &icirc;n Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, iar Teodor Atanasiu membru &icirc;n Comitetul de reglementare al Autorităţii Naţionale de Reglementare &icirc;n Domeniul Energiei.<br /> <br /> *** <strong>2017 - anul &icirc;n care PNL l-a pierdut pe seniorul Mircea Ionescu-Quintus</strong><br /> <br /> &Icirc;n 2017 PNL a &icirc;mplinit 142 de ani de ani de la &icirc;nfiinţare, iar seniorul PNL Mircea Ionescu-Quintus a murit la v&acirc;rsta de 100 de ani.<br /> <br /> &Icirc;n martie, la &icirc;mplinirea a 100 de ani, preşedintele Klaus Iohannis l-a decorat pe preşedintele de onoare al liberalilor Mircea Ionescu-Quintus cu Ordinul Naţional &quot;Steaua Rom&acirc;niei&quot; &icirc;n grad de Ofiţer &icirc;n semn de &quot;&icirc;naltă apreciere pentru contribuţia remarcabilă la consolidarea unei vieţi politice democratice &icirc;n Rom&acirc;nia şi pentru dăruirea de care a dat dovadă de-a lungul &icirc;ntregii sale cariere politice, precum şi pentru exemplul de conduită civică&quot;.<br /> <br /> Quintus a fost membru al PNL peste 80 de ani.<br /> <br /> La propunerea liberalilor, sala de grup a deputaţilor PNL a fost numită &quot;Mircea Ionescu-Quintus&quot;.</p> <p>&nbsp;</p> <p>AGERPRES/(AS - autor: Florentina Peia, editor: Cristina Tatu, editor online: Irina Giurgiu)</p>