Ultimă Oră

Dragnea, în mesajul de Anul Nou: România a făcut paşi înainte şi vă asigur că în 2018 va grăbi pasul

2017-12-31 15:53:43 · AGERPRES
<p>Preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, afirmă, &icirc;n mesajul de Anul Nou, că Rom&acirc;nia a făcut paşi &icirc;nainte şi dă asigurări că &#39;&#39;&icirc;n 2018 va grăbi pasul&#39;&#39;.<br /> <br /> &#39;&#39;2017 a fost mai puţin liniştit dec&acirc;t am sperat. Dar, dacă dăm la o parte zgomotul politic, vedem un an cu realizări fără precedent. #Rom&acirc;nia a &icirc;nregistrat cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană. Măsurile din programul de guvernare au dus la creşterea veniturilor populaţiei. Parlamentul a reuşit să dezbată şi să &icirc;ndrepte o parte importantă a legilor Justiţiei. &Icirc;ntreaga societate a fost parte a acestui proces. Dincolo de lupta politică şi de excesele ei, răm&acirc;n faptele. Rom&acirc;nia a făcut paşi &icirc;nainte şi vă asigur că &icirc;n 2018 va grăbi pasul. &Icirc;n 2017 rom&acirc;nii au trăit mai bine ca &icirc;n 2016, iar &icirc;n 2018 vor trăi mai bine ca &icirc;n 2017. Asta este grija şi obligaţia guvernării noastre. Vreau să sărbătorim Centenarul Marii #Uniri prin #bunăstare, #unitate şi #dreptate. Vă doresc tuturor un An Nou fericit, cu multă sănătate şi &icirc;mpliniri! La mulţi ani!&#39;&#39;, a scris liderul PSD pe pagina sa de Facebook.</p> <p>&nbsp;</p> <p>AGERPRES/(AS - autor: Cristina Tatu, editor online: Irina Giurgiu)</p>

Grigore Leşe a DECLANŞAT un SCANDAL MONSTRU: „Noi suntem români” este cea mai PENIBILĂ melodie

2017-12-31 15:44:54 · EVZ Online
Muzicologul Grigore Leşe a declanşat un veritabil scandal în lumea folclorului după ce a afirmat faptul că un un cântec popular extrem de cunoscut şi îndrăgit de către români, nu-i place, este ca si cum ar cânta turcii: „Noi suntem turci”.

Mesajul Simonei Halep pentru TOȚI ROMÂNII, de Anul Nou

2017-12-31 15:35:27 · EVZ Online
Simona Halep, aflată acum în China, la turneul de la Shenzhen, a postat pe Facebook un mesaj adresat tuturor românilor, cu ocazia noului an.

RETROSPECTIVĂ 2017: CSM - între lupte interne şi avize negative pe actele normative din justiţie

2017-12-31 15:30:00 · AGERPRES
<p>Anul 2017 a fost primul pentru noii membrii aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii, fapt ce nu i-a &icirc;mpiedicat pe aceştia ca la un moment dat să se &icirc;mpartă &icirc;n două &quot;tabere&quot; c&acirc;nd s-a discutat raportul final privind auditul extern al managementului IJ, dar şi la avizarea actelor normative din domeniul sistemului justiţiei.<br /> <br /> ***<br /> <strong>Noua componenţă a Consiliului Superior al Magistraturii</strong> este formată din - judecătorii Simona Camelia Marcu şi Mariana Ghena - &Icirc;nalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Lia Savonea - Curtea de Apel Bucureşti, Nicoleta Margareta Ţ&icirc;nţ - Curtea de Apel Braşov, Andrea Annamaria Chiş - Curtea de Apel Cluj, Gabriela Baltag - Tribunalul Neamţ, Evelina Mirela Oprina - Tribunalul Ilfov, Mihai Andrei Bălan - Judecătoria Timişoara şi Mihai Bogdan Mateescu - Judecătoria R&acirc;mnicu V&acirc;lcea.<br /> <br /> Totodată, &icirc;n CSM au fost aleşi procurorii Codruţ Olaru - Parchetul de pe l&acirc;ngă &Icirc;nalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Cristian Mihai Ban - Parchetul de pe l&acirc;ngă Curtea de Apel Bucureşti, Florin Deac -&nbsp;Parchetul de pe l&acirc;ngă Tribunalul Maramureş, Nicolae Andrei Solomon - Parchetul de pe l&acirc;ngă Tribunalul Bucureşti şi Tatiana Toader - Parchetul de pe l&acirc;ngă Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti.<br /> <br /> Membrii CSM au fost aleşi pentru un mandat de şase ani, fără posibilitatea de a fi prelungit.<br /> <br /> Pe 6 ianuarie, Judecătorul Mariana Ghena a fost aleasă preşedinte al Consiliului, iar procurorul Cristian Ban vicepreşedinte. Mandatul celor doi este de un an.<br /> <br /> Pe 4 septembrie, Senatul i-a ales pe Victor Alistar şi pe Romeu Chelariu ca membri &icirc;n CSM din partea societăţii civile.<br /> <br /> *** <strong>Aviz negativ pe modificările aduse Codurilor penale prin OUG13</strong><br /> <br /> Pe 25 ianuarie, CSM aviza negativ două proiecte de ordonanţă de urgenţă - unul viz&acirc;nd modificări aduse Codului penal şi Codului de procedură penală şi celălalt referitor la graţierea unor pedepse.<br /> <br /> Proiectul de ordonanţă de urgenţă privind graţierea unor pedepse, pus &icirc;n dezbatere publică de Ministerul Justiţiei, prevedea, printre altele, că se graţiază &icirc;n &icirc;ntregime pedepsele cu &icirc;nchisoare de p&acirc;nă la 5 ani inclusiv, precum şi pedepsele cu amendă aplicate de instanţa de judecată. De graţiere nu beneficiau cei care au comis infracţiuni contra siguranţei statului, omor, vătămare corporală gravă, lovituri cauzatoare de moarte, lipsire de libertate, violare de domiciliu, şantaj, infracţiuni sexuale, t&acirc;lhărie, piraterie sau evadare.<br /> <br /> &Icirc;n ceea ce priveşte proiectul de ordonanţă de urgenţă privind modificarea şi completarea Codului penal şi a Codului de procedură penală, acesta prevedea, printre altele, că abuzul &icirc;n serviciu va fi considerat infracţiune doar &icirc;n cazul producerii unei pagube de peste 200.000 de lei, iar limita maximă a pedepsei se reduce de la 7 la 3 ani de &icirc;nchisoare. La acelaşi articol se preciza că acţiunea penală se pune &icirc;n mişcare la pl&acirc;ngerea prealabilă a persoanei vătămate. Proiectul de ordonanţă mai prevedea şi abrogarea articolului 298 din Codul penal, referitor la neglijenţa &icirc;n serviciu.<br /> <br /> *** <strong>Aviz favorabil, cu amendamente, pentru proiectul de lege privind graţierea unor pedepse</strong><br /> <br /> Pe 28 februarie, membri Consiliului Superior al Magistraturii au avizat favorabil, cu amendamente, proiectul de lege pentru graţierea unor pedepse. Observaţiile vizau diminuarea limitelor de pedeapsa, corelarea cu unele dispoziţii ale Codului penal privind regimul sancţionatoriu şi &icirc;mprejurarea de a se avea &icirc;n vedere că şi minorii sunt supuşi unor măsuri educative.<br /> <br /> Direcţia legislaţie, documentare şi contencios emitea un punct de vedere &icirc;n care aprecia că graţierea &icirc;n &icirc;ntregime a pedepselor de p&acirc;nă la 5 ani inclusiv este de natură să creeze un sentiment de insecuritate socială. Autorii analizei considerau că se impune reanalizarea limitei de pedeapsă, pentru a se evita situaţiile &icirc;n care, prin punerea &icirc;n libertate a unor persoane care au săv&acirc;rşit fapte penale deosebit de grave, se creează pericol pentru ordinea şi siguranţa publică.<br /> <br /> Referitor la graţierea parţială, specialiştii CSM apreciau că ar trebui să se precizeze cu claritate &icirc;n textul de lege că se adresează persoanelor cu pedepse de peste 5 ani de &icirc;nchisoare, deoarece pentru cele mai mici s-ar aplica oricum graţierea &icirc;n &icirc;ntregime.<br /> <br /> *** <strong>Amendamente aduse de CSM la proiectul de modificare a legilor justiţiei</strong><br /> <br /> Pe 29 aprilie, &icirc;n contextul discutării proiectului de modificare şi completare a legii privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Consiliul Superior al Magistraturii a adus o serie de amendamente, printre care cel privind imposibilitatea preşedintelui Rom&acirc;niei de a refuza propunerile Consiliului pentru funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinţi ai &Icirc;CCJ, dar şi de procurori şefi ai P&Icirc;CCJ, DNA şi DIICOT.<br /> <br /> CSM a &icirc;naintat la acea dată Ministerului Justiţiei propunerile la proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, a Legii 304/2004 privind organizarea judiciară şi a Legii 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.<br /> <br /> Unul dintre amendamentele aduse de CSM este cel care prevede că preşedintele Rom&acirc;niei nu poate refuza propunerile formulate pentru numirea &icirc;n funcţie a preşedintelui şi vicepreşedinţilor &Icirc;naltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Consiliul elimin&acirc;nd sintagma &quot;dec&acirc;t motivat, aduc&acirc;nd la cunoştinţa Consiliului Superior al Magistraturii&quot;.<br /> <br /> &quot;Preşedintele şi vicepreşedinţii &Icirc;naltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt numiţi de către Preşedintele Rom&acirc;niei, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecătorii &Icirc;naltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care au funcţionat la această instanţă cel puţin 2 ani, nu au fost sancţionaţi disciplinar şi nu au avut abateri de la codul deontologic&#39;. (2) Preşedintele Rom&acirc;niei nu poate refuza numirea &icirc;n funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1)&quot;, se arată &icirc;n propunerea Consiliului.<br /> <br /> &Icirc;n cazul funcţiilor de conducere pentru P&Icirc;CCJ, DNA şi DIICOT propunerile ar urma să fie făcute de CSM şi avizate de Ministerul Justiţie şi nu invers, cum prevede legea &icirc;n prezent.<br /> <br /> &quot;Articolul 54 se modifică şi va avea următorul cuprins: &#39;Art. 54 - (1) Procurorul general al Parchetului de pe l&acirc;ngă &Icirc;nalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestora sunt numiţi de Preşedintele Rom&acirc;niei, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, cu avizul ministrului Justiţiei, dintre procurorii care au o vechime minimă de 18 ani &icirc;n funcţia de judecător sau procuror, nu au fost sancţionaţi disciplinar şi nu au avut abateri de la Codul deontologic. Numirea se face pe o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea re&icirc;nvestirii o singură dată. (...)&#39;. (3) Preşedintele Rom&acirc;niei nu poate refuza numirea &icirc;n funcţiile de conducere prevăzute la alineatul 1&quot;, potrivit propunerii.<br /> <br /> De asemenea, propunerile CSM făceau referire la participarea la concursurile de promovare &icirc;n funcţia de judecător la &Icirc;CCJ, arăt&acirc;nd că ar trebui o vechime de cel puţin 18 ani &icirc;n funcţia de judecător sau procuror, mărind cu trei ani perioada propusă de Ministerul Justiţiei.<br /> <br /> CSM mai susţinea ca numirile &icirc;n funcţie a adjuncţilor procurorului general al parchetului de pe l&acirc;ngă curtea de apel, prim-procurorului parchetului de pe l&acirc;ngă tribunal, prim-procurorului parchetului de pe l&acirc;ngă tribunalul pentru minori şi familie sau prim-procurorului parchetului de pe l&acirc;ngă judecătorie să nu se mai facă prin concurs sau examen organizat.<br /> <br /> Ulterior, pe 28 septembrie, după ce a primit proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, Consiliul a decis să &icirc;l avizeze negativ, motiv&acirc;nd că acesta nesocoteşte garanţii fundamentale pentru funcţionarea sistemului judiciar, contravenind dispoziţiilor constituţionale.<br /> <br /> &quot;Relevante &icirc;n acest sens sunt reglementările din cuprinsul proiectului, care prevăd reorganizarea Inspecţiei Judiciare prin preluarea acesteia &icirc;n cadrul Ministerului Justiţiei&quot;, se arăta &icirc;n motivarea deciziei.<br /> <br /> Alte propuneri criticate făceau referire la gestionarea &icirc;n continuare a bugetelor instanţelor de către Ministerul Justiţiei şi răspunderea patrimonială a magistraţilor pentru erorile judiciare.<br /> <br /> De asemenea, CSM aprecia că proiectul de lege &quot;promovează soluţii necorespunzătoare &icirc;n aspecte esenţiale pentru sistemul judiciar, cu profund impact negativ asupra funcţionării normale a acestuia&quot;.<br /> <br /> Printre soluţiile considerate necorespunzătoare se numără cele referitoare la condiţiile de acces &icirc;n magistratură, promovarea a procurorilor şi judecătorilor, procedura de numire &icirc;n cele mai &icirc;nalte funcţii din cadrul Ministerului Public şi separarea deciziei privind cariera judecătorilor şi procurorilor &icirc;ntre cele două secţii ale CSM. Consiliul mai arăta că proiectul cuprinde şi o serie de propuneri de reglementare noi sau &quot;radical diferite&quot; faţă de cele existente &icirc;n forma anterioară şi care nu au fost supuse consultării sistemului judiciar.<br /> <br /> Totodată, CSM aprecia că iniţiatorul nu a luat &icirc;n considerare sau chiar a reţinut &icirc;ntr-o manieră contrară multe dintre soluţiile rezultate din consultarea sistemului judiciar şi propuse de Consiliu. Sursa citată mai arăta că viciile de constituţionalitate şi disfuncţionalităţile pe care le-ar putea crea nu au permis avizarea favorabilă cu observaţii a proiectului.<br /> <br /> Pe 9 noiembrie, CSM aviza din nou negativ propunerile legislative de modificare a Legilor Justiţiei, &icirc;nsă de această dată pe cele primite de la Camera Deputaţilor, invoc&acirc;nd vicii &quot;grave&quot; de fond şi dispoziţii neconstituţionale, dar şi transpunerea necorespunzătoare a unor decizii ale Curţii Constituţionale. Consiliul mai arăta că, suplimentar faţă de cele reţinute &icirc;n decizia din 28 septembrie, se subminează &quot;profund&quot; independenţa IJ şi din perspectiva relaţiei cu Consiliul Naţional de Integritate a Judecătorilor şi Procurorilor, dar şi că propunerea legislativă nu cuprinde niciun fel de date privind componenţa, modul de organizare şi funcţionare, procesul decizional şi sursele de finanţare a organismului propus a fi &icirc;nfiinţat, acestea urm&acirc;nd să fie stabilite ulterior printr-o lege.<br /> <br /> *** <strong>Aviz favorabil pe proiectul de modificare a Codurilor penale care nu prevedea prag pentru infracţiunea de abuz &icirc;n serviciu</strong><br /> <br /> Pe 18 mai, CSM aviza favorabil proiectul de lege privind modificarea Codurilor penale şi de procedură penală. Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Codului penal şi Codului de procedură penală, pus &icirc;n dezbatere publică de Ministerul Justiţiei, nu prevedea o limită minimă a prejudiciului pentru infracţiunea de abuz &icirc;n serviciu.<br /> <br /> Potrivit proiectului publicat la acea dată pe site-ul MJ, alineatul (1) al articolului 297 din Codul penal prevede că &quot;fapta funcţionarului public care, &icirc;n exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu &icirc;ndeplineşte un act sau &icirc;l &icirc;ndeplineşte prin &icirc;ncălcarea unei legi, a unei ordonanţe a Guvernului sau a unei ordonanţe de urgenţă a Guvernului şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu &icirc;nchisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică&quot;.<br /> <br /> Astfel, textul era pus &icirc;n acord cu o decizie a Curţii Constituţionale, sintagma actuală &quot;&icirc;ndeplineşte &icirc;n mod defectuos&quot; fiind &icirc;nlocuită cu &quot;&icirc;ndeplineşte prin &icirc;ncălcarea unei legi, a unei ordonanţe a Guvernului sau a unei ordonanţe de urgenţă a Guvernului&quot;, restul prevederilor răm&acirc;n&acirc;nd nemodificate.<br /> <br /> *** <strong>Aviz pe revocarea din funcţie a procurorilor DNA Doru Ţuluş şi Mihaiela Iorga Moraru</strong><br /> <br /> Pe 4 iulie, Secţia pentru procurori a CSM aviza pozitiv revocarea din funcţie a procurorilor DNA Doru Ţuluş şi Mihaiela Moraru Iorga.<br /> <br /> Pe 29 iunie, procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a transmis Secţiei pentru procurori a Consiliului cererea de avizare a revocării din funcţia de procuror al DNA a Mihaielei Iorga Moraru, pentru faptul că aceasta nu a &icirc;nregistrat un denunţ &icirc;n conformitate cu dispoziţiile legale şi nu l-a prezentat spre repartizare procurorului-şef al secţiei din care făcea parte. Neprezentarea denunţului a avut drept consecinţă imposibilitatea aplicării unor dispoziţii procesual penale &icirc;n raport cu persoane cercetate.<br /> <br /> Kovesi a cerut revocarea din funcţia de procuror al DNA şi a lui Doru Florin Ţuluş, &quot;pentru existenţa unei suspiciuni rezonabile că imparţialitatea sa este afectată, av&acirc;nd &icirc;n vedere că a soluţionat dosare penale &icirc;n care era implicată o persoană cu care avea raporturi civile&quot;.<br /> <br /> ***<strong> Poziţii diferite &icirc;n CSM privind discutarea raportului de audit efectuat la Inspecţia Judiciară</strong><br /> <br /> Şedinţa din 30 august a plenului CSM, &icirc;n care urma să se discute raportul final privind auditul extern al managementului Inspecţiei Judiciare pentru anul 2016, a fost am&acirc;nată din lipsă de cvorum, după ce judecătorii Cristina Tarcea (preşedintele &Icirc;naltei Curţi de Casaţie şi Justiţie), Simona Marcu, Lia Savonea, Nicoleta Ţ&icirc;nţ şi Evelina Oprina au refuzat să se prezinte, explic&acirc;nd că &icirc;n şedinţa Comisiei numărul 1, care avusese loc cu o zi &icirc;n urmă, s-a refuzat, &icirc;n majoritate, să se acorde Inspecţiei Judiciare am&acirc;narea solicitată cu scopul de a pune la dispoziţia Consiliului un raport complet privind stadiul implementării recomandărilor raportului de audit.<br /> <br /> Ele adăugau că a fost exprimată neechivoc intenţia de a pune &icirc;n discuţia plenului revocarea conducerii Inspecţiei Judiciare ca urmare a raportului de audit, dar şi a altor &icirc;mprejurări de fapt exterioare acestuia.<br /> <br /> &quot;Dat fiind că nu este pentru prima dată c&acirc;nd argumentul numărului majoritar al voturilor exprimate devine mai puternic dec&acirc;t cel al respectării legii, refuzăm ca prin asigurarea cvorumului de plen să creăm astfel cadrul necesar pentru &icirc;ncălcarea unui drept fundamental. Ne-am asumat această poziţie pentru a apăra un principiu, chiar dacă suntem conştienţi de faptul că atitudinea noastră poate fi de natură să aducă atingere interesului unor persoane, inclusiv colegi magistraţi, cărora le cerem, sincer, scuze&quot;, spuneau judecătorii.<br /> <br /> &Icirc;n replică, opt membrii ai Consiliului - judecătorii Andrea Annamaria Chiş, Mihai Bogdan Mateescu şi Mihai Andrei Bălan, precum şi procurorii Codruţ Olaru, Cristian Mihai Ban, Florin Deac, Nicolae Andrei Solomon şi Tatiana Toader au criticat decizia colegilor de a nu participa la şedinţă susţin&acirc;nd că aceasta reprezenta &quot;o presiune de neacceptat&quot; şi &quot;un precedent deosebit de periculos&quot;.<br /> <br /> Ei susţineau că &icirc;n cadrul şedinţei Comisiei numărul 1 din 29 august a fost invitată şi conducerea Inspecţiei Judiciare, care nu s-a prezentat, trimiţ&acirc;nd o cerere de am&acirc;nare pe motiv că este &icirc;n imposibilitatea de a pune la dispoziţia Consiliului un raport complet privind stadiul implementărilor recomandărilor auditorilor, ca urmare a faptului că directorul Direcţiei economice şi administrativ şi coordonatorul compartimentului IT se află &icirc;n concediu de odihnă, iar lipsa acestora nu poate fi suplinită pentru furnizarea informaţiilor respective, informaţii care nu au fost solicitate.<br /> <br /> &Icirc;n acest context, cei opt membrii arătau că solicitarea IJ a fost respinsă ca nefondată, urm&acirc;nd ca inspectorii şefi să fie invitaţi &icirc;n şedinţa Plenului, transmisă online, la care să aibă acces toţi judecătorii şi procurorii, precum şi societatea, pentru a prezenta raportul şi a răspunde.<br /> <br /> &Icirc;n aceeaşi zi, preşedinta CSM, Mariana Ghena, transmitea un mesaj &icirc;n care preciza că preocuparea tuturor membrilor CSM trebuie să fie aceea de a da eficienţă dispoziţiilor legale şi singura modalitate echilibrată şi instituţional corectă pentru depăşirea acestui moment este reaşezarea tuturor activităţilor instituţionale &icirc;n cadrul procedural reglementat.<br /> <br /> *** <strong>Rapoartele privind controalele Inspecţiei Judiciare de la DNA şi Parchetul General</strong><br /> <br /> &Icirc;n luna septembrie, pe masa Secţiei pentru procurori a CSM au ajuns şi rapoartele privind controalele efectuate de inspecţia Judiciară la Direcţia Naţională Anticorupţie şi Parchetul General.<br /> <br /> Cu privire la control de la DNA, Secţia pentru procurori a primit mai multe memorii şi note, at&acirc;t din partea procurorului-şef al Direcţiei, Laura Codruţa Kovesi, care s-ar fi referit la faptul că inspectorii judiciari desemnaţi să efectueze controlul nu au ascultat şi punctele de vedere ale procurorilor cu funcţii de conducere din cadrul DNA, fiind audiaţi, &icirc;n schimb, procurori care &icirc;ntre timp au fost &icirc;ndepărtaţi din instituţie, c&acirc;t şi din partea inspectorul Elena Rădescu, coordonatorul echipei care a făcut controlul la DNA, care acuza, potrivit unor informaţii din presă, o persoană din conducerea IJ de imixtiuni de natură a perturba activitatea instituţiei verificate, iar pe două colege de lipsă de tact.<br /> <br /> De asemenea, Secţia pentru procurori a trebuit să analize şi nota transmisă de Rădescu şi alte două colege din echipa de control care &icirc;i susţin punctul de vedere, dar şi o altă notă, transmisă de ceilalţi membri ai echipei care a efectuat verificările la DNA, toate privind aspecte legate de modul &icirc;n care a fost efectuată respectiva acţiune de control, dar şi cu privire la pretinsele presiuni pe care şefa DNA le-ar fi făcut asupra inspectorului judiciar Mihaela Focică.<br /> <br /> Kovesi şi membrii echipei care au efectuat controlul la DNA şi-au susţinut punctul de vedere &icirc;n faţa membrilor Secţiei din Consiliul Superior al Magistraturii. Pe 13 octombrie, Kovesi afirma că nu există un raport de control unic, iar concluziile nu sunt unitare şi armonizate. Ea semnala şi că au fost situaţii &icirc;n care coordonatorul echipei de control spunea că anumite dosare nu trebuie verificate, iar cealaltă echipă de control cerea acele dosare. Mai mult, ea afirma că a avut &quot;senzaţia&quot; că s-a venit cu &quot;anumite teme&quot; care trebuiau verificate, prezent&acirc;nd &icirc;n cadrul audierii un bileţel, despre care susţinea că ar fi fost &quot;pierdut&quot; de inspectorii IJ, pe care ar fi fost trecute mai multe numere de dosare.<br /> <br /> Ulterior, pe 16 octombrie, inspectorul-şef adjunct al Inspecţiei Judiciare, Gheorghe Stan, preciza &icirc;n cadrul Secţiei pentru procurori că Laura Codruţa Kovesi ar fi &icirc;ncercat, prin afirmaţiile făcute cu privire la controlul de la DNA, să inducă &icirc;n mod public ideea că inspectorii judiciari nu şi-au exercitat atribuţiile de serviciu, special pentru a se crea premisele contestării raportului, adăug&acirc;nd că, &icirc;n general, cu ocazia controlului, inspectorii judiciari &icirc;şi iau notiţe din dosarele penale pe care le verifică, sub aspectul ritmicităţii efectuării urmăririi penale, din registrele sau din condicile &icirc;n care sunt &icirc;nscrise tot numere de dosare.<br /> <br /> Pe 31 octombrie, Secţia pentru procurori a aprobat, cu observaţii, raportul IJ privind controlul efectuat la DNA, concluzion&acirc;nd că activitatea managerială a fost eficientă. &Icirc;n acelaşi timp, au fost dispuse o serie de măsuri, printre care verificarea informaţiilor apărute &icirc;n spaţiul public cu privire la analizarea altor cauze dec&acirc;t cele aferente perioadei 2016-2017, control pentru remedierea deficienţelor constatate la nivelul Secţiei de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie din DNA, &icirc;n termen de şase luni de la data aprobării raportului, verificarea dosarelor repartizate iniţial procurorilor Doru Ţuluş şi Mihaiela Moraru Iorga, dar şi dacă &icirc;n dosarele &icirc;n care s-a dat clasare prin ordonanţă sau rechizitoriu s-a comunicat persoanei respective dacă a fost interceptată.<br /> <br /> Pe 21 noiembrie, Secţia pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a aprobat &icirc;n totalitate raportul Inspecţiei Judiciare privind controlul efectuat la Parchetul General, apreciind că managementul acestei unităţi a fost unul eficient.</p> <p>&nbsp;</p> <p>AGRPRES/(AS - autor: Mihai Stoica, editor: Cristina Tatu, editor online: Irina Giurgiu)</p>

MESAJUL transmis de Halep, după DESPĂRȚIREA de Adidas

2017-12-31 15:21:54 · EVZ Online
După patru ani de colaborare, Simona Halep, liderul mondial, și celebrul brand german au renunțat la acest parteneriat din cauza unor neînțelegeri financiare.

Proteste în Iran: Trump avertizează Teheranul să nu încalce drepturile omului

2017-12-31 15:20:06 · AGERPRES
<p>Preşedintele SUA, Donald Trump, a avertizat duminică Iranul că Washingtonul va fi atent &icirc;n faţa oricăror &icirc;ncălcări ale drepturilor omului ce s-ar putea produce &icirc;n contextul protestelor din Iran şi a estimat că poporul iranian s-a săturat ca banii săi să fie &#39;risipiţi&#39; &icirc;n finanţarea terorismului, informează agenţia EFE.<br /> <br /> &#39;Mari proteste &icirc;n Iran. Poporul iranian &icirc;n sf&acirc;rşit şi-a dat seama că banii şi bogăţia sa se fură şi se risipesc pentru terorism. Se pare că nu vor mai tolera aceasta&#39;, a scris Trump &icirc;ntr-un mesaj postat pe Twitter. &#39;Statele Unite urmăresc cu mare atenţie dacă există &icirc;ncălcări ale drepturilor omului&#39;, a completat liderul de la Casa Albă.<br /> <br /> &Icirc;ncep&acirc;nd de joi &icirc;n mai multe oraşe iraniene mii de persoane au ieşit &icirc;n stradă pentru a protesta &icirc;mpotriva preţurilor mari, corupţiei şi politicii economice a guvernului preşedintelui Hassan Rohani. Unele proteste au degenerat &icirc;n confruntări cu forţele de ordine, p&acirc;nă &icirc;n prezent două persoane fiind ucise, iar unii manifestanţi au fost arestaţi.<br /> <br /> Trump a avertizat &icirc;ncă de s&acirc;mbătă că lumea &icirc;ntreagă &#39;priveşte&#39; ceea ce se &icirc;nt&acirc;mplă &icirc;n Iran, adăug&acirc;nd: &#39;Regimurile opresoare nu pot dura la nesf&acirc;rşit şi va veni ziua &icirc;n care poporul iranian va putea alege&#39;.</p> <p>&nbsp;</p> <p>AGERPRES/(AS - editor: Sorin Popescu, editor online: Irina Giurgiu)</p>

Fabrică de țigări clandestincă, descoperită de polițiști. Cât au confiscat

2017-12-31 15:01:59 · EVZ Online
Un număr de 14.820 ţigarete, 857 filtre şi tuburi goale destinate fabricării de ţigarete, precum şi 6554 bucăţi articole pirotehnice au fost confiscate de poliţiştii cărăşeni, ieri, într-un dosar în care au efectuat patru percheziții domiciliare.

RETROSPECTIVĂ 2017 - Anul în care PSD şi-a demolat propriul guvern

2017-12-31 15:00:00 · AGERPRES
<p>Partidul Social Democrat &icirc;ncheie anul 2017 ca fiind singurul partid care &icirc;n istoria rom&acirc;nească post-decembristă a depus o moţiune de cenzură &icirc;mpotriva propriului guvern, demers care a reuşit şi a dus la schimbarea Cabinetului Sorin Grindeanu, &icirc;n urma unei crize politice.<br /> <br /> Moţiunea de cenzură a PSD a fost depusă la numai şase luni de guvernare social-democrată, pe motiv că au existat &icirc;nt&acirc;rzieri &icirc;n &icirc;ndeplinirea obiectivelor din programul de guvernare, prezentat &icirc;n campania electorală.<br /> <br /> Fostul premier Victor Ponta, care a devenit un aliat al lui Sorin Grindeanu, a fost exclus din PSD &icirc;n aceeaşi perioadă, odată cu Grindeanu. &Icirc;n toamna acestui an Sorin Grindeanu reia &icirc;nsă relaţiile cu conducerea PSD, fiind votat de majoritatea parlamentară PSD - ALDE la şefia ANCOM.<br /> <br /> Conflictul mocnit Dragnea - Grindeanu a &icirc;nceput &icirc;ncă din prima parte a anului 2017. &Icirc;n ciuda aparenţelor menţinute &icirc;ntre cei doi, potrivit unor surse din partid, se pare că Dragnea nu a reuşit să depăşească cu adevărat faptul că nu a putut fi el premier, din cauza faptului că avea o condamnare cu suspendare &icirc;n dosarul &quot;Referendumul&quot;. Primul pas &icirc;n conflictul major care urma să apară a fost scandalul care a apărut chiar la &icirc;nceputul anului legat de Ordonanţa 13 privind legea graţierii şi codurile penale - ordonanţă de care Grindeanu s-a delimitat ulterior, după ce &icirc;ncep&acirc;nd din luna ianuarie au avut loc ample proteste de stradă.<br /> <br /> Pe 31 ianuarie, Florin Iordache anunţa, &icirc;n calitate de ministru al Justiţiei, că &icirc;n şedinţa de Guvern au fost adoptate ordonanţă de urgenţă numărul 13 pentru modificarea şi completarea Codului penal şi a Codului de procedură penală, dar şi un proiect de lege privind graţierea unor pedepse şi a unor măsuri educative privative de libertate, av&acirc;nd aviz de la Ministerul de Externe şi de la Ministerul de Interne.<br /> <br /> Au urmat ample proteste de stradă, iar reacţiile &icirc;mpotriva propunerilor &icirc;naintate de Iordache nu au &icirc;nt&acirc;rziat să apară, preşedintele Klaus Iohannis, Parchetul de pe l&acirc;ngă &icirc;nalta Curte de Casaţie şi Justiţie, DNA, &Icirc;nalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi DIICOT fiind printre cei care au fost de părere că nu sunt necesare astfel de modificări fără o analiză.<br /> <br /> &Icirc;n urma scandalului, care a căpătat şi conotaţii internaţionale, Florin Iordache şi-a dat demisia din funcţia de ministru al Justiţiei la data de 9 februarie 2017, &quot;la cererea opiniei publice&quot;.<br /> <br /> Tot &icirc;n luna februarie fostul premier şi fost lider al PSD, Victor Ponta, se distanţează public de conducerea partidului. Ponta a afirmat atunci că &quot;guvernul Sorin Grindeanu e ca un avion condus de mai mulţi piloţi&quot;, şi a anunţat ca fiind posibilă ruperea PSD, &icirc;n urma plecării mai multor parlamentari din partid. &Icirc;n replică, Liviu Dragnea a arătat că PSD era obişnuit ca preşedintele partidului să fie şi premier, ceea ce &icirc;n prezent nu se mai &icirc;nt&acirc;mplă. La &icirc;nceputul lunii septembrie, Victor Ponta, exclus &icirc;n luna iunie din PSD, se alătură formaţiunii &quot;Pro Romania&quot;, devenind parte a conducerii acesteia, alături de deputaţii Daniel Constantin şi Sorin C&icirc;mpeanu.<br /> <br /> Luna iunie devine cea mai &quot;fierbinte&quot; lună din an pentru social-democraţi, c&acirc;nd are loc o premieră pe scena politică post-decembristă: conducerea PSD decide &icirc;n unanimitate, &icirc;n cadrul Comitetului Executiv Naţional, ca parlamentarii partidului să depună o moţiune de cenzură &icirc;mpotriva propriului cabinet. Sorin Grindeanu anunţă că nu-şi va da demisia, se &quot;baricadează&quot; &icirc;n Palatul Victoria, susţine o serie de declaraţii de presă alături de Victor Ponta. &Icirc;ntre timp, el este exclus din PSD.<br /> <br /> &quot;Astăzi este o zi tristă pentru mine. Liviu Dragnea se teme de partid. Conduce prin CEX -uri. Moţiune &icirc;mpotriva propriului guvern pentru că dl Dragnea vrea tot mai multă putere. (...) Analiză mincinoasa. Răm&acirc;n PSD-ist indiferent de c&acirc;te CEX-uri va organiza. (...) Liviu Dragnea se agaţă de funcţii &icirc;n speranţa că asta &icirc;l va salva de trecut. Este singurul care poarta responsabilitatea acestui dezastru politic care duc la incertitudine şi destabilizare. Blocaj. &Icirc;n consecinţă, &icirc;i cer lui Dragnea să se g&acirc;ndească bine şi să &icirc;şi asume responsabilitatea. Dacă demisionează, demisionez şi eu.&quot;, a declarat Grindeanu după ce a fost exclus din PSD.<br /> <br /> &Icirc;n acelaşi timp, preşedintele Klaus Iohannis a solicitat rezolvarea urgentă a crizei guvernamentale.<br /> <br /> Moţiunea de cenzură este votată de 248 de parlamentari din coaliţia PSD - ALDE, şi de cei de la UDMR, pe 21 iunie, fiind astfel demis &icirc;ntregul cabinet social-democrat. Funcţia de premier este preluată de Mihai Tudose, iar cei mai mulţi dintre miniştri &icirc;şi reiau portofoliile &icirc;n noul cabinet.<br /> <br /> &quot;Nu am sentimentul că am c&acirc;ştigat un premiu, ci dimpotrivă, am fost desemnat (...) să mă duc să muncesc pentru ţară. Prioritatea va fi implementarea programului de guvernare cu un control politic - şi nu mă ascund de aşa ceva, foarte strict, aproape săptăm&acirc;nal pentru &icirc;nceput, p&acirc;nă recuperăm &icirc;nt&acirc;rzierile. Vom implementa c&acirc;teva măsuri noi la care s-a lucrat &icirc;n ultimele două săptăm&acirc;ni&quot;, a afirmat Tudose la finalul şedinţei Comitetului Executiv Naţional al PSD, din 28 iunie, care l-a validat &icirc;n funcţia de premier.<br /> <br /> Cu doar o zi &icirc;n urmă, preşedintele executiv al PSD, Nicolae Bădălău, aprecia că Liviu Dragnea ar fi fost cel mai competent premier pe care putea să-l aibă Rom&acirc;nia &icirc;n acest moment. &quot;Din păcate, nu a putut să meargă, dar cel mai competent premier pe care putea să-l aibă Rom&acirc;nia &icirc;n acest moment era Liviu Dragnea şi v-o spun cu toată sinceritatea. Rom&acirc;nia ar fi avut de c&acirc;ştigat&quot;, a spus Bădălău, la Parlament.<br /> <br /> La 30 iunie Sorin Grindeanu a transmis o scrisoare preşedintelui Curţii Constituţionale, Valer Dorneanu, solicit&acirc;ndu-i acestuia examinarea condiţiilor votării de către senatori şi deputaţi a moţiunii de cenzură. Demersul a fost unul fără succes. Cu o lună mai t&acirc;rziu, Grindeanu a contestat şi excluderea sa din PSD<br /> <br /> Toamna aduce un nou scandal la v&acirc;rful PSD, după ce două nume grele din cabinetul Tudose - Sevil Shhaideh (vicepremier) şi Rovana Plumb sunt vizate de anchete ale DNA &icirc;n dosarul &quot;Belina&quot;.<br /> <br /> La 27 septembrie, procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kovesi, a cerut sesizarea Camerei Deputaţilor pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale faţă de Rovana Plumb, fost ministru al Mediului şi Schimbărilor Climatice la data faptei, &icirc;n legătură cu săv&acirc;rşirea infracţiunii de complicitate la abuz &icirc;n serviciu, &icirc;n dosarul care o vizează şi pe vicepremierul Sevil Shhaideh, referitor la trecerea ilegală a unei părţi din Insula Belina şi Braţul Pavel &icirc;n administrarea Consiliului Judeţean Teleorman.<br /> <br /> Iniţial, conducerea PSD a făcut &quot;scut&quot; &icirc;n jurul acestora, şi a decis &icirc;n mod oficial că susţinerea vicepremierului Sevil Shhaideh şi a ministrului delegat al Fondurilor Europene, Rovana Plumb.<br /> <br /> &quot;Fără niciun fel de excepţie, toţi colegii din BPN şi Călin Popescu-Tăriceanu le-au cerut ferm să nu demisioneze, enunţ&acirc;nd mai multe motive. (...) S-a discutat mult despre poziţiile &icirc;n care se află cele două colege - două poziţii cheie &icirc;n guvern, obiective asumate foarte serioase şi strategice pentru statul rom&acirc;n (...). Alte motive s-au referit la subiectul &icirc;n sine şi anume natura celor două acte normative - hotăr&acirc;ri de guvern - şi anume transferul unui imobil de la public la public. Este vorba de un transfer al unui imobil din domeniul public al statului la un domeniul public al unei autorităţi locale, aşa cum sunt sute de exemple &icirc;n Rom&acirc;nia şi vor mai fi. (...) Un astfel de precedent este extrem de periculos&quot;, a anunţat Liviu Dragnea la finalul unui BPN al PSD, reunit pe această temă.<br /> <br /> La &icirc;nceputul lunii octombrie, &icirc;nsă, premierul Mihai Tudose a dat semnalul unei remanieri guvernamentale, susţin&acirc;nd că există două percepţii referitor la miniştrii cu probleme &icirc;n Justiţie - una legată de realitate, respectiv de prezumţia de nevinovăţie, dar şi una de la Bruxelles, &quot;care este cu totul alta dec&acirc;t realitatea de aici&quot;, de unde apare şi problema legată de vicepremierul Sevil Shhaideh şi ministrul delegat pentru Fonduri Europene, Rovana Plumb.<br /> <br /> &quot;Aşa cum şi la justiţiabili cine greşeşte plăteşte, da, trebuie să existe şi o răspundere a magistraţilor. &Icirc;n ceea ce priveşte partea guvernamentală a problemei, nu pot să nu fiu alături de colegii mei din Guvern, care sunt astăzi &icirc;ntr-un anumit tip de stres pe această problemă. Trebuie să &icirc;nţeleagă toată lumea că cea mai mare problemă pe care o avem acum este ca actul de guvernare să se desfăşoare &icirc;n mod normal, să ducem programul de guvernare la capăt, iar un element important &icirc;n acest program este atragerea de fonduri europene. Şi cele două colege - ştiţi foarte bine, avem o realitate şi o percepţie. Realitatea este că este prezumţia de nevinovăţie, au fost o mulţime de cazuri &icirc;n care cei care au fost puşi sub acuzare &icirc;n diverse etape ale procesului penal s-a dovedit a fi nevinovaţi, cu vieţile distruse sau oricum schimbate total, dar avem şi o percepţie şi percepţia la Bruxelles este cu totul alta dec&acirc;t realitatea de aici. Dar fiind faptul că cele două colege sunt exact pe zona aceasta de relaţie cu Bruxelles-ul, de aici apare problema. Deci am o părere personală pe care v-am spus-o şi o impunere ca şef al Guvernului. Asta este tot&quot;, a afirmat prim-ministrul.<br /> <br /> Liviu Dragnea a susţinut totuşi, după aceea, că relaţia sa cu Mihai Tudose nu s-a schimbat: &quot;Din partea mea e la fel ca la &icirc;nceput, ca atunci c&acirc;nd l-am propus, de susţinere&quot;, a afirmat Dragnea. El a punctat &icirc;nsă că subiecte precum schimbarea vicepremierului Sevil Shhaideh şi a ministrului Rovana Plumb se discută &icirc;n partid şi nu pe scări.<br /> <br /> &Icirc;n cadrul unui Comitet Executiv PSD - maraton - din 12 octombrie, Sevil Shhaideh, Rovana Plumb şi Răzvan Cuc au demisionat din funcţiile deţinute &icirc;n Cabinet.<br /> <br /> Dragnea a susţinut ulterior că social-democraţii nu au renunţat la Sevil Shhaideh şi Rovana Plumb: &quot;Cele două colege ale noastre au luat decizia de a-şi prezenta demisia pentru a contribui la rezolvarea unei situaţii care părea aproape imposibil de rezolvat. PSD, &icirc;n unanimitate aseară, membrii CExN şi-au arătat susţinerea pentru cele două doamne, susţinere generată (...) de sentimentul larg &icirc;n societate de semnal contra unor abuzuri care se fac&quot;, a spus Dragnea.<br /> <br /> &Icirc;n 2017 PSD a lansat un nou concept politic - cel de &quot;stat paralel&quot;. Reunit la Băile Herculane, Comitet Executiv Naţional al PSD a adoptat, &icirc;n 17 noiembrie, o rezoluţie prin care a denunţat &quot;statul paralel şi ilegitim, care &icirc;ncearcă să preia controlul asupra puterii politice&quot;.<br /> <br /> &quot;PSD a analizat situaţia tensionată prezentă &icirc;n spaţiul public din cauza numeroaselor informaţii despre abuzurile grave ale unor persoane care activează, au condus sau &icirc;ncă mai conduc instituţii publice de forţă şi care indică &icirc;n mod clar existenţa unui aşa-numit &#39;Stat Paralel şi Ilegitim&#39;, care &icirc;ncearcă să preia controlul asupra puterii politice, legitim constituită prin alegeri libere şi corecte, reprezent&acirc;nd un pericol de natură să &icirc;ngrijoreze opinia publică&quot;, se arată &icirc;n documentul care constată existenţa mai multor vulnerabilităţi ale statului de drept, care sunt speculate de exponenţii &quot;statului paralel şi ilegitim&quot;, cu scopul de a controla discreţionar puterea politică sau puterea judecătorească. &quot;Rezultă că &#39;Statul Paralel şi Ilegitim&#39; foloseşte resursele financiare publice şi instrumentele specifice autorităţii de stat pentru a-i intimida, şantaja sau a-i &icirc;nlătura pe decidenţii politici care susţin sau promovează modificările legislative menite să readucă puterile statului &icirc;n matca lor constituţională, &icirc;n acord cu principiile democratice şi cu drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului&quot;, se arată &icirc;n documentul adoptat de conducerea PSD.<br /> <br /> Mai mult, Liviu Dragnea susţine că beneficiarul statului paralel este preşedintele Klaus Iohannis. &quot;Nu cred că este străin preşedintele Iohannis. &Icirc;n primul r&acirc;nd crede că este beneficiar. Părerea mea este că are o percepţie greşită dacă asta crede, pentru că ar trebui să se uite &icirc;n istoria recentă. Dar aşa este construit (statul paralel - n.r.), el aşa a fost g&acirc;ndit şi aşa a fost construit. Orice structură trebuie să aibă &icirc;n moţ pe cineva. Că el a g&acirc;ndit-o (Klaus Iohannis - n.r.)? Da sau nu. Cred că e preluată. Că el o patronează? Da sau nu. Dar că el este beneficiarul? Sigur. Şi că la el se raportează. Sigur&quot;, a afirmat spus Dragnea pe 27 decembrie, la un post de televiziune.<br /> <br /> &Icirc;n luna noiembrie Guvernul Tudose s-a confruntat cu prima sa moţiune de cenzură depusă de parlamentarii opoziţiei. Intitulată &#39;PSDragnea, &icirc;n campanie mumă, la putere ciumă&#39;, moţiunea a fost respinsă de Parlament, doar 159 de parlamentari vot&acirc;nd pentru retragerea &icirc;ncrederii acordate Guvernului Tudose. Pentru a fi demis guvernul Tudose ar fi fost nevoie de minimum 233 de voturi &quot;pentru&quot;. Simultan cu şedinţa &icirc;n care moţiunea a fost votată - pe 23 noiembrie - liberalii au organizat o manifestaţie &icirc;n faţa Palatului Parlamentului, sub forma unui lanţ uman.<br /> <br /> Tot &icirc;n noiembrie PSD a pierdut un europarlamentar - Sorin Moisă - care a anunţat că părăseşte şi grupul S&amp;D şi se alătură, ca independent, grupului PPE.<br /> <br /> Moisă susţine &icirc;ntr-un mesaj pe Facebook că, sub conducerea lui Liviu Dragnea, &quot;PSD a dezgropat, reactivat şi adaptat la contextul actual al Rom&acirc;niei o parte dintre reflexele &icirc;ndelung cultivate &icirc;n anii naţional-comunismului&quot;. El a făcut referire &icirc;n mesajul său, &icirc;ntre altele, la modul &icirc;n care au fost prezentate de către PSD relaţia cu Bruxelles-ul şi cu multinaţionalele, dar şi la lupta &icirc;mpotriva corupţiei şi la cazul TelDrum.<br /> <br /> Sf&acirc;rşitul anului este marcat, ca şi &icirc;nceputul lui 2017, de ample proteste de stradă, după ce dezbaterea şi adoptarea pachetului de legi pe justiţie s-a mutat &icirc;n Parlament. Comisia parlamentară specială care se ocupă de modificarea legilor justiţiei este condusă de Florin Iordache.</p> <p>&nbsp;</p> <p>AGERPRES/(A-autor: Cătălina Matei, editor: Karina Olteanu, editor online: Irina Giurgiu)</p>

VESTE de la UE pentru TOATĂ ROMÂNIA

2017-12-31 14:55:54 · EVZ Online
România trebuie să plătească 1,436 miliarde euro către Uniunea Europeană şi Banca Mondială în 2018, din împrumutul stand-by contractat în 2009, suma reprezentând rate de capital, respectiv dobânzi şi comisioane, potrivit datelor transmise de Ministerul Finanţelor Publice (MFP).