Ultimă Oră

VERIGA LIPSĂ. Maimuţoii Bonobo, din Congo, verişorii buni ai omului (FOTO)

2017-12-31 06:58:19 · EVZ Online
Până de curând se ştia că cimpanzeii sunt cei mai apropiaţi nouă din punct de vedere genetic. Asta până când o echipă internaţională de cercetători a secvenţiat genomul unui Bonobo

Paradisul lui Radu Mazăre din Madagascar

2017-12-31 06:38:10 · EVZ Online
Radu Mazăre a anunţat, în 2012, că a concesionat, pentru 99 de ani, un teren de 1,8 hectare în Madagascar, pe care intenţiona să construiască bungalow-uri şi un restaurant, În valoare de 300.000 de euro

Petre Daea vrea să dea 2.000.000 lei unei reviste rurale

2017-12-31 06:06:41 · EVZ Online
Ministerul Agriculturii vrea să să cumpere servicii de editare, tipărire şi livrare pentru revista “România Rurală”. Preţul total estimat, fără TVA, fiind de aproape două milioane de lei, adică 13 lei fără TVA pentru fiecare exemplar

VASLUI. Şapte tineri din Lipovăţ au cotonogit doi băieţi din Chiţoc

2017-12-31 05:48:20 · EVZ Online
Agresorii, cu vârste cuprinse între 18 și 31 de ani, au fost reţinuţi pentru 24 de ore şi propuşi pentru arestare preventivă

DOCUMENTAR: Anthony Hopkins împlineşte 80 de ani

2017-12-31 04:57:52 · AGERPRES
<p>Celebrul actor Anthony Hopkins &icirc;mplineşte 80 de ani la 31 decembrie. S-a născut &icirc;n localitatea Margam, Ţara Galilor. A absolvit Colegiul Regal de Muzică şi Teatru &icirc;n 1957. &Icirc;n 1965 s-a mutat la Londra şi s-a alăturat echipei de la Teatrul Naţional, la invitaţia lui Lawrence Olivier care a văzut &icirc;n Hopkins un talent aparte. &Icirc;n 1967, a jucat &icirc;n primul său film pentru televiziune, &#39;&#39;A Flea in Her Ear&#39;&#39; (1967), conform www.imdb.com.<br /> <br /> Acel prim rol l-a propulsat pentru o carieră de succes &icirc;n televiziune şi cinematografie. &Icirc;n 1968 a jucat &icirc;n &#39;&#39;The Lion in Winter&#39;&#39; (1968) alături de Timothy Dalton. Şi-a făcut debutul pe Broadway &icirc;n 1974 &icirc;n spectacolul &#39;&#39;Equus&#39;&#39;, potrivit portalului de specialitate www.rottentomatoes.com.<br /> <br /> &Icirc;n 1977, a jucat &icirc;n producţia de răsunet &#39;&#39;A Bridge Too Far&#39;&#39; alături de James Caan, Gene Hackman, Sean Connery, Michael Caine, Elliott Gould and Laurence Olivier. &Icirc;n 1980 s-a implicat &icirc;n producţia &#39;&#39;The Elephant Man&#39;&#39; şi &icirc;n adaptările pentru micul ecran ale operelor &#39;&#39;Othello&#39;&#39; (1981) şi &#39;&#39;The Hunchback of Notre Dame&#39;&#39; (1982).<br /> <br /> Pentru activitatea depusă a fost recompensat &icirc;n 1987 cu titlul Comandor al Imperiului Britanic. &Icirc;n acelaşi an, a jucat &icirc;n producţia &#39;&#39;84 Charing Cross Road&#39;&#39;, care a fost foarte bine apreciată de criticii de film. &Icirc;n 1993, a primit titlul de Cavaler, potrivit sursei amintite.</p> <p><img alt="" src="https://foto.agerpres.ro/storage/watermark/10587211.jpg" />Foto: (c)&nbsp;FACUNDO ARRIZABALAGA / EPA<br /> <br /> &Icirc;n anii &#39;90 a jucat &icirc;n filme precum &#39;&#39;Desperate Hours&#39;&#39; (1990), &#39;&#39;Howards End&#39;&#39; (1992), &#39;&#39;The Remains of the Day&#39;&#39; (1993), &icirc;n acest din urmă film, pentru interpretarea sa a fost nominalizat la Oscar. Au urmat &#39;&#39;Legends of the Fall&#39;&#39; (1994), &#39;&#39;Nixon&#39;&#39; (1995; pentru care a fost nominalizat la prestigioasa statuetă a Academiei Americane de Film), &#39;&#39;Surviving Picasso&#39;&#39; (1996), &#39;&#39;Amistad&#39;&#39; (1997 - nominalizat la Oscar), &#39;&#39;The Mask of Zorro&#39;&#39; (1998), &#39;&#39;Meet Joe Black&#39;&#39; (1998) şi &#39;&#39;Instinct&#39;&#39; (1999).<br /> <br /> Unul dintre cele mai importante roluri ale sale şi pentru care a şi c&acirc;ştigat un Oscar pentru cel mai bun actor şi un premiu BAFTA acordat de Academia Britanică de Film, a fost cel al lui Hannibal Lecter &icirc;n producţia &#39;&#39;The Silence of the Lambs&#39;&#39; (1991), indică thefamousepeople.com şi imdb.com.<br /> <br /> A primit premiul BAFTA pentru rolul din filmul autobiografic &#39;&#39;Shadowlands&#39;&#39; (1993), fiind de asemenea foarte apreciat pentru modul &icirc;n care l-a portretizat pe profesorul C. S. Lewis de la universitatea Oxford.<br /> <br /> Unul dintre rolurile sale favorite, după cum a declarat chiar el, a fost &icirc;ntruchiparea lui Burt Munro din filmul autobiografic &#39;&#39;The World&#39;s fastest Indian&#39;&#39; (2005), potrivit www.thefamouspeople.com.<br /> <br /> P&acirc;nă &icirc;n prezent, a c&acirc;ştigat 47 de premii şi a fost nominalizat la alte 60 de distincţii, potrivit portalului www.imdb.com. Cel mai recent rol al său a fost &icirc;n producţia &#39;&#39;Transformers: The Last Knight&#39;&#39; &icirc;n regia lui Michael Bay, conform The Hollywood Reporter. AGERPRES/(Documentare-Liviu Tatu, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Adrian Dăd&acirc;rlat)</p>

DOCUMENTAR: Anul Nou în lume

2017-12-31 04:00:00 · AGERPRES
<p>Anul Nou era sărbătorit de babilonieni &icirc;ncă de acum 6000 de ani, la prima lună nouă de după solstiţiu. Festivalul dura 11 zile, &icirc;n fiecare zi desfăşur&acirc;ndu-se diverse activităţi. Apoi oamenii, ca şi acum, &icirc;şi stabileau scopuri pentru noul an.<br /> <br /> Un obicei des &icirc;nt&acirc;lnit la babilonieni era &icirc;napoierea echipamentelor agricole &icirc;mprumutate. Cu această ocazie, regele trecea printr-un ritual de pocăinţă şi era deposedat de putere pentru a petrece trei zile izolat şi &icirc;n rugăciune. C&acirc;nd revenea, &icirc;n lume se organizau ceremonii de restauraţie pentru a-i asigura acestuia suportul din partea naturii, potrivit volumului &#39;&#39;Cartea de Crăciun&#39;&#39; de Sorin Lavric, Editura Humanitas, 1997.<br /> <br /> De Anul Nou, &icirc;n Danemarca, oamenii obişnuiesc să spargă farfurii &icirc;n uşa vecinilor. Se consideră că familia care are cele mai multe cioburi &icirc;n faţa uşii va avea parte şi de cel mai mult noroc.<br /> <br /> &Icirc;n Mexic se &icirc;nt&acirc;lnesc mai multe superstiţii: scoaterea bagajelor afară pentru călătorii bune &icirc;n anul ce vine şi agăţarea unor figurine &icirc;n formă de oaie pe clanţa uşii pentru prosperitate. De asemenea, mexicanii comunică de Anul Nou cu spiritele morţilor.<br /> <br /> &Icirc;n Irlanda, fetele singure cred că noaptea dintre ani este un prilej să-şi găsească adevărata dragoste. Ele aşează v&acirc;sc sub pernă vis&acirc;nd la momentul magic c&acirc;nd &icirc;şi vor cunoaşte alesul. De asemenea, v&acirc;scul alungă şi spiritele rele. &Icirc;n materie de politică, &icirc;n Irlanda se crede că v&acirc;ntul din noaptea dintre ani poate prezice viitorul ţării. Dacă bate dinspre vest aduce bunăstare, dacă bate dinspre est, britanicii vor domina politica.<br /> <br /> Veşmintele cu buline şi m&acirc;ncărurile &icirc;n formă rotundă par să fie alegerea filipinezilor pentru cumpăna anilor. Aceştia cred că vor avea parte de prosperitate pentru că punctele rotunde invocă monedele. De asemenea, aruncarea monezilor la miezul nopţii semnifică belşug, creşterea veniturilor.<br /> <br /> &Icirc;n Scoţia, Anul Nou este numit &quot;Hogmanay&quot;, iar &icirc;n unele sate sunt aprinse suluri de smoală, care sunt lăsate apoi să se rostogolească pe străzi. Astfel, anul vechi este ars şi celui nou &icirc;i este permis să vină. Scoţienii cred că prima persoană care va intra &icirc;n casă de Anul Nou va aduce fie noroc, fie ghinion. Anul cel nou va fi norocos dacă această persoană este un bărbat brunet, care aduce un dar. &Icirc;n Scoţia a apărut şi &quot;Auld Lang Syne&quot;, unul dintre cele mai populare c&acirc;ntece de Anul Nou printre vorbitorii de limbă engleză. C&acirc;ntecul a fost publicat pentru prima dată de poetul Robert Burns, &icirc;n 1796, &icirc;n cartea &quot;Scots Musical Museum&quot;.<br /> <br /> &Icirc;n Ecuador se confecţionează sperietori de ciori care se ard la miezul nopţii. Fiecare familie are propria sperietoare umplută cu ziare şi bucăţi de lemn, pe care o arde &icirc;n faţa casei. Tradiţia spune că astfel se distruge tot răul acumulat &icirc;n cele 12 luni trecute, deschiz&acirc;nd calea către fericire. &Icirc;n această ţară există şi superstiţia că lenjeria galbenă purtată de Revelion aduce optimism anul următor.<br /> <br /> Chilienii, mai precis locuitorii oraşului Talca, &icirc;şi sărbătoresc Anul Nou alături de rudele moarte. Porţile cimitirului se deschid la orele 11 noaptea, iar localnicii sunt &icirc;nt&acirc;mpinaţi de muzică clasică &icirc;n surdină şi de lumini fade, transform&acirc;nd cimitirul &icirc;ntr-un loc festiv.<br /> <br /> Brazilienii &icirc;nt&acirc;mpină noul an cu lenjerie intimă foarte colorată. De obicei se poartă nuanţe vesele de roşu şi galben &icirc;n speranţa atragerii norocului şi a unui posibil partener. Dorinţele de avere şi dragoste se exprimă prin intermediul lenjeriei. Pe bulevardul Paulista sunt aprinse focuri &icirc;n aer liber la miezul nopţii. &Icirc;ntr-o astfel de sărbătoare, focurile de artificii sunt vestitoarele Noului An.<br /> <br /> &Icirc;n multe regiuni din Europa s-a păstrat tradiţia ca primul care păşeşte &icirc;n casa cuiva după miezul nopţii să aducă un dar, o monedă pentru prosperitate, o p&acirc;ine pentru &icirc;ndestulare, sare pentru savoare sau tărie pentru voie bună. Se preferă ca acest &#39;&#39;first footer&#39;&#39; să fie bărbat cu părul &icirc;nchis la culoare.<br /> <br /> Insula Madeira din Portugalia deţine recordul pentru cea mai fastuoasă petrecere de Anul Nou. &Icirc;n 2007 s-au lansat c&acirc;te 8.000 de artificii pe minut p&acirc;nă s-a ajuns la un cumul de 600.000. Turişti din toată lumea se adună pentru a urmări spectacolul ameţitor. Aici există obiceiul ca &icirc;n noaptea dintre ani să se măn&acirc;nce 12 smochine, care simbolizează 12 dorinţe pentru anul ce vine.<br /> <br /> La salonul imperial din Austria s-a păstrat tradiţia balului de pe vremea habsburgilor. La miezul nopţii răsună &#39;&#39;Dunărea albastră&#39;&#39;, iar &#39;&#39;Liliacul&#39;&#39; lui Strauss este mereu pus &icirc;n scenă. Participanţii la ceremonie au pe masă carne de purcel, semn de noroc. Şi mesele se decorează cu purceluşi de ciocolată. Copiii toarnă plumb topit &icirc;ntr-o cadă, iar un clarvăzător citeşte formele plumbului. Dacă metalul formează o sferă, &icirc;nseamnă că Anul Nou aduce noroc şi prosperitate, dacă ia forma unei ancore, &icirc;nseamnă că oamenii vor avea nevoie de ajutor pentru a trece peste greutăţi.<br /> <br /> &Icirc;n China, Anul Nou se sărbătoreşte la a doua lună nouă de la solstiţiu. Se crede că petardele şi pocnitorile alungă spiritele rele. Dragonii şi leii fabuloşi dansează pe străzi. Oamenii se &icirc;mbracă &icirc;n roşu, iar copiii primesc plicuri roşii cu bani. Se oferă mandarine pentru noroc, dar numai &icirc;n număr par.<br /> <br /> &Icirc;n Japonia, casa trebuie curăţată foarte bine pentru a preveni apariţia oricăror spirite rele. Toate datoriile trebuie plătite şi mai ales, toate certurile rezolvate şi greşelile iertate. Eliberaţi de rele, oamenii pot păşi cu &icirc;ncredere &icirc;n an, sper&acirc;nd la pace şi prosperitate. &Icirc;n ziua de Anul Nou se scriu pe o h&acirc;rtie visele şi dorinţele. Pentru japonezi, Anul Nou, numit &quot;Oshogatsu&quot;, este una dintre cele mai importante sărbători şi un simbol al &icirc;nnoirii. Sunt organizate &quot;petreceri de uitat anul&quot; sau &quot;Bonenkai&quot;, prin care oamenii lasă &icirc;n urmă problemele şi grijile anului pe cale să se &icirc;ncheie şi se pregătesc pentru un nou &icirc;nceput. Pe 31 decembrie, la miezul nopţii, familiile merg la cel mai apropiat templu pentru a &icirc;mpărţi sake (băutura tradiţională - n.r.) şi pentru a asista la cele 108 de lovituri de gong care anunţă trecerea &icirc;n noul an (această cifră reprezintă numărul păcatelor acumulate &icirc;ntr-un suflet de-a lungul anului, iar loviturile de gong simbolizează alungarea păcatelor unul c&acirc;te unul şi purificarea sufletelor). Pe 1 ianuarie, copiii primesc otoshidamas - mici cadouri cu bani &icirc;năuntru.<br /> <br /> &Icirc;n Grecia, o p&acirc;ine specială numită &quot;Vasilopita&quot; este servită de Revelion. Un bănuţ se ascunde &icirc;n interiorul acesteia c&acirc;nd se pune la cuptor. P&acirc;inea se taie exact la miezul nopţii şi cine primeşte bucata cu premiul va avea noroc &icirc;n anul care vine. Aici, ziua de Anul Nou este dedicată Sf&acirc;ntului Vasile, vestit pentru bunătatea sa. Copiii &icirc;şi lasă &icirc;ncălţările l&acirc;ngă şemineu &icirc;n noaptea de Anul Nou, pentru a primi daruri de la sf&acirc;ntul cel bun.<br /> <br /> &Icirc;n Franţa se marchează sărbătoarea numită &quot;le R&eacute;veillon&quot; cu alimente de lux, şampanie şi cadouri.</p> <p><img alt="" src="https://foto.agerpres.ro/storage/watermark/8189190.jpg" />Foto: (c)&nbsp;Cătălina PĂUN&nbsp;/ AGERPRES FOTO<br /> <br /> &Icirc;n Turcia, se face schimb de cadouri &icirc;n timpul unei sărbători a alimentelor tradiţionale turceşti.<br /> <br /> &Icirc;n Spania există tradiţia de a se m&acirc;nca 12 boabe de struguri la miezul nopţii de Revelion. Fiecare reprezintă o lună din anul ce urmează. &Icirc;n funcţie de c&acirc;t de dulce este, aşa va fi şi luna respectivă: mai bună sau mai dificilă. Pentru mirese, noaptea de Anul Nou reprezintă ocazia de a-şi strecura verigheta &icirc;n cupa de şampanie şi de a ciocni.<br /> <br /> &Icirc;n Venezuela, cei care &icirc;şi caută sufletul pereche poartă lenjerie roşie.<br /> <br /> La Liege, &icirc;n Belgia, pe 1 ianuarie, există obiceiul de a m&acirc;nca choucroute (un fel de varză murată cu c&acirc;rnaţi) &icirc;n familie, av&acirc;nd sub farfurie, &icirc;n m&acirc;nă sau &icirc;n buzunar o monedă, pentru a avea bani tot anul.<br /> <br /> La Napoli, &icirc;n Italia, Anul Nou este &icirc;nt&acirc;mpinat printr-un obicei special, care constă &icirc;n a arunca pe fereastră obiecte vechi, simboluri ale anului care a trecut. Astfel, obiecte de mobilier, vase, haine etc. ajung &icirc;n stradă, spre nefericirea gunoierilor, care trebuie să treacă &icirc;n timpul nopţii pentru a face curăţenie. &Icirc;n noaptea de Anul Nou, numită &quot;Capodanno&quot;, italienii obişnuiesc să pună pe masă m&acirc;ncăruri speciale, despre care se spune ca aduc bogăţie şi abundenţă.</p> <p><img alt="" src="https://foto.agerpres.ro/storage/watermark/9352535.jpg" />Foto: (c) Cătălina PĂUN / AGERPRES FOTO<br /> <br /> &Icirc;n Olanda, Oudejaarsdag sau &quot;ziua anului trecut&quot; (31 decembrie) este sărbătorită prin multe focuri de artificii, care &icirc;ncep &icirc;n zori şi ţin p&acirc;nă t&acirc;rziu &icirc;n noapte. De altfel, aceasta este singura zi &icirc;n care artificiile sunt autorizate, ele fiind puse &icirc;n v&acirc;nzare cu numai trei zile &icirc;nainte de Anul Nou.<br /> <br /> Ruşii obişnuiesc să deschidă uşile şi ferestrele pentru ca noul an să intre &icirc;n casă. &Icirc;n Rusia o băutură din votcă, suc de lăm&acirc;ie şi apă de la robinet este denumită &quot;apa murdară&quot; şi se bea pentru a opri ghinionul.<br /> <br /> &Icirc;n ebraică, Anul Nou se traduce prin &quot;Rosh Hashanah&quot;. Este un moment sacru, c&acirc;nd oamenii se g&acirc;ndesc la ceea ce au făcut rău &icirc;n trecut şi promit că vor fi mai buni &icirc;n viitor. Ceremonii speciale au loc &icirc;n sinagogi, unde se c&acirc;ntă la shofar, un instrument special. Copiii primesc haine noi, iar masa cuprinde obligatoriu fructe şi produse din făină, pentru a aminti de vremea recoltei.<br /> <br /> &Icirc;n India, Anul Nou se sărbătoreşte diferit &icirc;n funcţie de regiune. &Icirc;n Bengalul de Vest, oamenii se &icirc;mpodobesc cu flori, pe care le colorează &icirc;n roşu, roz, violet sau alb. Femeile poartă haine galbene, culoarea primăverii. &Icirc;n sudul Indiei, mamele pun m&acirc;ncare, flori şi daruri &icirc;ntr-o cutie specială, pentru copii. &Icirc;n dimineaţa Anului Nou, copiii trebuie să ţină ochii &icirc;nchişi p&acirc;nă sunt conduşi de m&acirc;nă la cutia cu daruri. &Icirc;n India Centrală, steagurile portocalii &icirc;mpodobesc toate clădirile &icirc;n ziua de Anul Nou.<br /> <br /> &Icirc;n Vietnam, Anul Nou este numit &quot;Tet Nguyen Dan&quot; sau mai simplu &quot;Tet&quot;. Vietnamezii cred că un zeu stă &icirc;n fiecare casă, iar &icirc;n ziua de Anul Nou se duce la cer. Acolo, el spune c&acirc;t de bun sau rău a fost fiecare membru al familiei &icirc;n anul care a trecut. Zeul călătoreşte pe spatele unui crap, de aceea vietnamezii obişnuiesc ca de Anul Nou să cumpere un crap viu, căruia &icirc;i dau drumul &icirc;n r&acirc;u.</p> <p><img alt="" src="https://foto.agerpres.ro/storage/watermark/1859963.jpg" />Foto: (c) Rodica BOANCĂ / AGERPRES FOTO<br /> <br /> Femeile nemăritate din Belarus aşteaptă noaptea de Anul Nou să afle dacă se vor căsători. Ele ţin &icirc;n m&acirc;nă c&acirc;teva boabe de porumb, cu care ademenesc un cocoş. Potrivit tradiţiei, fata căreia &icirc;i dă t&acirc;rcoale cocoşul, se va căsători &icirc;n anul următor.<br /> <br /> &Icirc;n SUA, Anul Nou este aşteptat pe străzile oraşelor, ca şi &icirc;n Canada. Toată lumea sărbătoreşte intrarea &icirc;n Noul An la petreceri tradiţionale, uneori la baluri mascate c&acirc;nd toată lumea vine costumată tematic şi cu măşti (conform tradiţiei oaspeţii trebuie să &icirc;şi dea jos măştile la miezul nopţii). Tot la miezul nopţii, sună clopotele şi sirenele, cerul este inundat de artificii şi toată lumea strigă &icirc;ntr-un glas &#39;&#39;Happy New Year!&#39;&#39;. Mai cunoscut este poate obiceiul americanilor de a &icirc;mpărtăşi un sărut pasional cu persoana iubită la miezul nopţii, despre care se crede că va şterge amintirile neplăcute ale trecutului, deschiz&acirc;nd calea către un viitor &icirc;ncărcat de dragoste. &Icirc;n New York, o tradiţie de peste 100 de ani a fost aceea de a se arunca o minge &icirc;n Times Square. Este cel mai cunoscut obicei de a arunca ceva la miezul nopţii de Revelion. Acest lucru se &icirc;nt&acirc;mplă şi &icirc;n Hong Kong, Sydney, Rio de Janeiro, San Antonio şi Sacramento (California). &Icirc;n alte zone se aruncă diverse lucruri pentru a marca Anul Nou: &icirc;n Easton (Maryland) - un crab, &icirc;n Atlanta (Georgia) - o piersică, &icirc;n New Orleans - o oală.</p> <p><img alt="" src="https://foto.agerpres.ro/storage/watermark/8515811.jpg" />Foto: (c) Dorina MATIŞ / AGERPRES FOTO<br /> <br /> &Icirc;n &icirc;ntreaga lume cea mai populară băutură de Revelion este şampania. Peste tot &icirc;n Europa şi &icirc;n America este &icirc;nsoţită de un toast.<br /> <br /> Se obişnuieşte ca oamenii să se sărute sub v&acirc;sc la miezul nopţii de Revelion. Poate fi considerat un gest romantic, dar este, de asemenea, un salut pentru Anul Nou &icirc;ntre persoane ce &icirc;şi urează un an fericit, cu sănătate şi noroc. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Cristian Anghelache, editor online: Adrian Dăd&acirc;rlat)</p>

DOCUMENTAR: Anul Nou, tradiţii şi obiceiuri

2017-12-31 03:00:00 · AGERPRES
<p>Ceremonialul de &icirc;nnoire simbolică a timpului calendaristic &icirc;n noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie este numit &icirc;ngropatul Anului sau, mai recent, Revelion. Personificare a Soarelui, Anul este numit An Vechi &icirc;nainte de miezul nopţii de Revelion şi An Nou după miezul nopţii. Divinitatea Anului se naşte, creşte, &icirc;mbătr&acirc;neşte şi moare &icirc;mpreună cu timpul calendaristic pentru a renaşte după 365 de zile, respectiv 366 de zile &icirc;n anii bisecţi.<br /> <br /> Sfinţii Calendarului popular, metamorfoze ale Anului, sunt mai tineri sau mai bătr&acirc;ni, după şansa avută de aceştia la &icirc;mpărţirea sărbătorilor: S&acirc;nvăs&acirc;i, celebrat &icirc;n prima zi a Anului, este un t&acirc;năr chefliu care stă călare pe butoi, iubeşte şi petrece; Dragobete (24 februarie), fiul Dochiei, reprezintă zeul dragostei pe plaiurile carpatice; S&acirc;ngiorzul (23 aprilie), S&acirc;ntoaderul sunt tineri călări pe cai; S&acirc;ntilie (20 iulie) şi S&acirc;medru (26 octombrie) sunt maturi. După ei urmează generaţia sfinţilor-moşi: Moş Andrei (30 noiembrie), Moş Nicolae (6 decembrie), Moş Ajun (24 decembrie) şi Moş Crăciun (25 decembrie). &Icirc;ntoarcerea simbolică a timpului &icirc;n această noapte este asimilată cu moartea divinităţii adorate, iar reluarea numărării zilelor, cu renaşterea acesteia, se arată &icirc;n volumul &#39;&#39;Cartea de Crăciun&#39;&#39; de Sorin Lavric, Editura Humanitas, 1997.<br /> <br /> &Icirc;n satele rom&acirc;neşti, cete de flăcăi se pregătesc pentru &#39;&#39;urat&#39;&#39;, respect&acirc;nd datinile şi obiceiurile din timpul sărbătorilor de iarnă. &Icirc;n ajunul Noului An, pe &icirc;nserat, &icirc;şi fac apariţia &#39;&#39;mascaţii&#39;&#39;.</p> <p><img alt="" src="https://foto.agerpres.ro/storage/watermark/8157546.jpg" /></p> <p>Foto: (c)&nbsp;CRISTIAN NĂSTASE / AGERPRES FOTO</p> <p>&nbsp;</p> <p>&Icirc;n satele bucovinene se obişnuieşte ca mascaţii să umble &icirc;n ceată, care reuneşte&nbsp;personaje mascate: ursul, capra, căiuţii, cerbii, ur&acirc;ţii, frumoşii, dracii, doctorii, ursarii, bunghierii etc. După lăsarea serii, ceata cea mare se făr&acirc;miţează, iar grupurile rezultate &icirc;ncep să meargă din casă &icirc;n casă, p&acirc;nă la răsăritul soarelui, atunci c&acirc;nd Anul Nou &icirc;şi intră &icirc;n drepturi.<br /> <br /> Umblatul cu Capra ţine, de regulă, de la Crăciun p&acirc;nă la Anul Nou. Măştile care evocă la Vicleim personaje biblice sunt &icirc;nlocuite aici de masca unui singur animal, al cărui nume variază de la o regiune la alta: cerb &icirc;n Hunedoara, capră sau ţurcă &icirc;n Moldova şi Ardeal, boriţă (de la bour) &icirc;n Transilvania de sud. &Icirc;n Muntenia şi Oltenia, capra este denumită &#39;&#39;brezaia&#39;&#39; (din cauza &icirc;nfăţişării pestriţe a măştii), şi obiceiul se practică mai ales de Anul Nou.</p> <p><img alt="" src="https://foto.agerpres.ro/storage/watermark/1682.jpg" />Foto: (c)&nbsp;MARIUS MACSENTIAN / AGERPRES FOTO<br /> <br /> Capra se alcătuieşte dintr-un lemn scurt, cioplit &icirc;n formă de cap de capră, care se &icirc;nveleşte cu h&acirc;rtie roşie, peste care se pune o altă h&acirc;rtie, neagră, mărunt tăiată şi &icirc;ncreţită, sau se lipeşte o piele subţire cu păr pe ea.<br /> <br /> Obiceiul umblatului cu Ursul este &icirc;nt&acirc;lnit doar &icirc;n Moldova, de Anul Nou. Ursul este &icirc;ntruchipat de un flăcău purt&acirc;nd pe cap şi umeri blana unui animal, &icirc;mpodobită &icirc;n dreptul urechilor cu ciucuri roşii. Masca este condusă de un &#39;&#39;Ursar&#39;&#39;, &icirc;nsoţită de muzicanţi şi urmată, adesea, de un &icirc;ntreg alai de personaje (printre care se poate afla un copil &icirc;n rolul &#39;&#39;puiului de urs&#39;&#39;). &Icirc;n răpăitul tobelor sau pe melodia fluierului, şi ajutată de un ciomag, masca mormăie şi imită paşii legănaţi şi sacadaţi ai ursului, izbind puternic păm&acirc;ntul cu tălpile. Semnificaţia este purificarea şi fertilizarea solului &icirc;n noul an.</p> <p><img alt="" src="https://foto.agerpres.ro/storage/watermark/8157542.jpg" />Foto: (c)&nbsp;CRISTIAN NĂSTASE&nbsp;/ AGERPRES FOTO<br /> <br /> De Anul Nou, un loc aparte &icirc;l ocupă colindatul şi cetele de colindători care, după ce fac urări de sănătate, belşug, bucurie etc., primesc &icirc;n dar colaci, vin, c&acirc;rnaţi şi uneori bani.<br /> <br /> Strigatul peste sat este ceremonialul nocturn al cetelor de feciori pentru judecarea publică a celor care au &icirc;ncălcat regulile comunităţii. Cocoţaţi pe dealuri, movile, copaci sau acoperişuri, ei &#39;&#39;biciuiesc&#39;&#39; prin versuri fetele bătr&acirc;ne, flăcăii tomnatici, femeile care fac farmece şi desc&acirc;ntece, leneşii, hoţii sau beţivii. Acest dialog este aşteptat de &icirc;ntreaga comunitate, &icirc;ncheindu-se cu formula &#39;&#39;Cele rele să se spele, cele bune să se adune!&#39;&#39;. Pentru curăţarea relelor şi alungarea spiritelor rele, obiceiul este &icirc;nsoţit de aprinderea focurilor, precizează cartea amintită.<br /> <br /> &Icirc;n prima zi a noului an, de Sf&acirc;ntul Vasile, se crede că cerurile se deschid, că rugăciunile sunt ascultate şi că animalele vorbesc cu glas omenesc. Tot atunci se merge cu Pluguşorul şi cu Sorcova, obiceiuri ce invocă prosperitatea şi belşugul pentru gospodăria celui care primeşte colindătorii. Se spune că aceia care nu primesc cetele de colindători vor avea necazuri şi sărăcie &icirc;n anul ce vine.<br /> <br /> &Icirc;n ajunul Anului Nou, &icirc;n Moldova, cete de flăcăi şi de bărbaţi de cur&acirc;nd &icirc;nsuraţi merg cu Plugul. Străvechi obicei agrar derivat dintr-o practică primitivă, trecut printr-un rit de fertilitate, Pluguşorul a ajuns o urare obişnuită de recolte bogate &icirc;n anul care abia &icirc;ncepe. Textul este &icirc;n excelenţă o naraţie privind muncile agricole, recurg&acirc;nd la elemente fabuloase. &Icirc;ncepe cu aratul, fiind urmat de semănat, &icirc;ngrijirea plantelor, recoltat şi adusul boabelor &icirc;n hambare.</p> <p><img alt="" src="https://foto.agerpres.ro/storage/watermark/425460.jpg" />Foto: (c)&nbsp;MIHAI POZIUMSCHI / AGERPRES FOTO<br /> <br /> Pluguşorul este &icirc;ntotdeauna &icirc;nsoţit de strigături, pocnete de bici şi sunete de clopoţei, dar plugul adevărat, tras de boi, a fost &icirc;nlocuit cu timpul de un plug miniatural, mai uşor de purtat, sau de buhaiul care imită mugetul boilor. La sate, Pluguşorul este &icirc;nsă extrem de complex, iar alaiurile care merg din casă &icirc;n casă duc cu ele chiar un plug.<br /> <br /> Semănatul este un obicei agrar, structurat după modelul colindelor şi practicat de copii &icirc;n dimineaţa zilei de Anul Nou, după &icirc;ncheierea Pluguşorului. Colindătorii purt&acirc;nd traiste de g&acirc;t &icirc;ncărcate cu seminţe de gr&acirc;u, secară, orz, ovăz, mai rar cu porumb, intră &icirc;n case, aruncă boabe cu m&acirc;na, imit&acirc;nd semănatul pe ogor, şi urează gazdelor sănătate şi roade bogate. Ei sunt răsplătiţi cu mere, colaci sau bani. După plecarea lor, gospodinele adună seminţele şi le duc &icirc;n grajdul vitelor, pentru a fi sănătoase peste an.<br /> <br /> Un alt obicei de Anul Nou, umblatul cu Sorcova reprezintă bucuria copiilor, care poartă o crenguţă &icirc;nmugurită de copac sau o sorcovă confecţionată dintr-un băţ &icirc;n jurul căruia s-au &icirc;mpletit flori de h&acirc;rtie colorată. Numele de sorcovă vine de la cuv&acirc;ntul bulgar &#39;&#39;surov&#39;&#39; (verde fraged), aluzie la ramura abia &icirc;mbobocită, ruptă odinioară dintr-un arbore. &Icirc;nclinată de mai multe ori &icirc;n direcţia unei anumite persoane, sorcova joacă &icirc;ntruc&acirc;tva rolul unei baghete magice, &icirc;nzestrată cu capacitatea de a transmite vigoare şi tinereţe celui vizat. Textul urării, care aminteşte de o vrajă, nu face dec&acirc;t să &icirc;ntărească efectul mişcării sorcovei. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, Mariana Zbora Ciurel, editor: Cristian Anghelache, editor online: Adrian Dăd&acirc;rlat)</p>

CITATUL ZILEI

2017-12-31 02:30:00 · AGERPRES
<p>&quot;Nu căuta să superi pe nimeni azi, fiindcă m&acirc;ine, fără &icirc;ndoială, vei fi tu cel amăr&acirc;t&quot; - Cugetări persane, Colecţia Cogito, Editura Albatros, 1983. AGERPRES/(Documentare - Mariana Zbora-Ciurel, editor: Liviu Tatu)</p>

Cristina Neagu şi Mihai Popescu, cei mai buni handbalişti români ai anului 2017

2017-12-31 00:33:10 · AGERPRES
<p>Cristina Neagu şi Mihai Popescu au fost desemnaţi cei mai buni handbalişti rom&acirc;ni ai anului 2017, potrivit sondajului iniţiat de Federaţia Rom&acirc;nă de Handbal &icirc;n r&acirc;ndul antrenorilor din Liga Naţională, anunţă forul naţional pe site-ul său oficial.<br /> <br /> Cristina Neagu (CSM Bucureşti) a c&acirc;ştigat pentru a cincea oară titlul de cea mai bună handbalistă rom&acirc;nă, iar portarul Mihai Popescu (Saint-Raphael) s-a impus tot pentru a cincea oară la masculin.<br /> <br /> Suedeza Isabelle Gullden (CSM Bucureşti) a fost aleasă pentru a treia oară consecutiv cea mai bună handbalistă străină din Liga Florilor. La r&acirc;ndul său, spaniolul Alexander Tioumentsev (CSM Bucureşti) a obţinut trofeul de cel mai bun handbalist străin din Liga Zimbrilor.<br /> <br /> Cristian Fenici (SCM Poli Timişoara) a fost votat pentru a doua oară titlul de cel mai bun handbalist rom&acirc;n care joacă &icirc;n campionatul intern, titlul la feminin revenindu-i Cristinei Neagu.<br /> AGERPRES (AS-editor: Mihai Ţenea, editor online: Adrian Dăd&acirc;rlat)</p>